DIVERSE | Mituri și controverse despre vaccinare

Despre vaccinare circulă numeroase teorii, alimentate de surse, de cele mai multe ori, neavizate. Specialiștii noștri ne răspund la câteva dintre cele mai frecvente controverse legate de acest subiect.

«Vaccinurile sunt pline de chimicale periculoase»

Una dintre marile temeri legate de vaccinuri este prezența chimicalelor în componența lor. Mai exact, este vorba despre timerosal (un agent de conservare care conține mercur), aluminiu (adjuvant folosit pentru consolidarea răspunsului imun) și formaldehidă (utilizată pentru a inactiva bacteriile sau virusurile din vaccinuri).

Cantitățile acestora sunt însă destul de mici, iar mercurul a fost eliminat din multe vaccinuri. În ceea ce privește formaldehida, nivelul este mai mic de 0,02%, iar cantitatea de săruri de aluminiu este cuprinsă între 0,2 mg și 0,85 mg la o doză, ceea ce este prea puțin pentru a cauza probleme de sănătate.

CITAT: „Timerosalul este un conservant care conţine mercur și care a fost utilizat în compoziţia vaccinurilor pentru a preveni contaminarea. La presiunea publică, acesta a fost redus până la eliminare în multe dintre vaccinuri”. Dr. Adriana Pistol

«Vaccinul contra hepatitei B poate cauza scleroză multiplă»

Relația dintre vaccinarea contra hepatitei B și scleroza multiplă a făcut obiectul multor controverse. Au existat studii care au arătat că persoanele care au făcut vaccinul contra hepatitei B au un risc mai mare de a face scleroză multiplă. Totuși, cercetările sunt contradictorii. Astfel, studiu recent al Institutului de Medicină din SUA arată că nu există o relație de cauzalitate între cele două.

«E mai bine să faci boala decât să te vaccinezi»

Există părinți care au convingerea că bolile copilăriei au „rostul” lor și că e mai bine „să fie făcute la timpul lor”, pentru că astfel se va obține imunitate pe viață. În America, de pildă, există chiar „petreceri pentru varicelă” (pox-parties). Indiferent dacă este vorba despre copii sau adulți, complicațiile bolilor prevenibile prin vaccinare sunt fi mai mari decât riscurile imunzării.

De pildă, poliomielita poate duce la paralizie, situație incomparabil mai gravă decât posibilele reacții adverse ale vaccinului (roșeață și durere locală). De asemenea, gripa poate avea complicații severe (encefalită, pneumonie), mai ales în cazul copiilor și bolnavilor cronic.

«Gravidele nu au voie să se vaccineze»

În sarcină, unele vaccinuri se pot face, altele, nu. La gravide, când există riscuri mari de îmbolnăvire, medicii recomadă vaccinurile inactivate, în componenţa cărora se regăsesc bacterii sau virusuri omorâte. În sarcină, se poate face vaccinul contra gripei, mai ales că gravidele au un risc mai mare de a face complicații precum pneumonia.

Pentru femeile cu risc mare de infecție, se poate lua în calcul imunizarea împotriva hepatitei B. De asemenea, în cazul în care medicul recomandă, se poate face vaccinul diftero-tetanic, în luna a şaptea sau a opta de sarcină. Sunt contraindicate vaccinurile contra rujeolei, oreionului, rubeolei, varicelei, tuberculozei, HPV, hepatitei A, poliomielitei, antraxului, encefalitei virale, febrei tifoide şi variolei.

Dr. Adriana Pistol, director Institutul Național de Sănătate Publică, București

Ca orice medicament, și vaccinurile pot avea efecte adverse. Aș face o diferențiere între efectele normale și cele adverse. Fiind vorba de stimularea sistemului imun, vaccinurile au și efecte „normale”, ce pot consta în durere locală, oboseală, subfebrilitate sau chiar febră (aceasta fiind o reacție de apărare).

Unul dintre efectele adverse este șocul anafilactic, dacă există un fond alergic, dar acesta se combate prin intervenția medicală imediată (motiv pentru care susțin că vaccinarea este un act medical care trebuie să fie efectuat într-o unitate sanitară). Fiecare vaccin poate avea tipuri diferite de efecte, acestea sunt stipulate în prospecte. Ideal ar fi să nu analizăm cu prioritate efectele adverse care se înregistrează la un procent mic de persoane și să ne gândim la beneficiile care se înregistrează la peste 95% dintre vaccinați.

Dr. Vlad Portelli
medic generalist pediatrie, Nei Medica, București

Au existat controverse care au implicat vaccinul ROR (împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei) și posibilitatea apariției autismului, în urma unui studiu publicat în 1998 de dr. Andrew Wakefield. El a afirmat că studiile sale preliminare au arătat o legătură între vaccinul ROR și autism sau boli intestinale.

Soluția propusă la vremea aceea era fie vaccinarea singulară (pentru fiecare boală în parte), fie eliminarea ei. Concluzia a aparținut unui studiu britanic publicat în 1998 în prestigioasa revistă „Lancet” și a avut ca urmare scăderea semnificativă a utilizării acestui vaccin în rândul englezilor.

Cercetarea a folosit un eșantion de 12 copii, iar studiile epidemiologice realizate în următoarea decadă nu au găsit nicio legătură între vaccinarea ROR și autism. Investigațiile realizate ulterior sub coordonarea Consiliului Medical General din Marea Britanie au concluzionat că medicul a falsificat datele disponibile și a dat dovadă de lipsă de etică în tratarea celor 12 copii.

Sursa: clicksanatate.ro