DIVERSE | E bine sau nu să mâncăm margarină?

Se poate spune că margarina este un aliment controversat. Deși trebuia să înlocuiască untul, ea a fost criticată încă de la început datorită conținutului ridicat de grăsimi trans, nocive pentru sănătate. Care este adevărul despre margarină?

Margarina a fost inventată în 1869 de către chimistul francez H. Mège Mouriès, care a amestecat grăsimi animale, în special cea de vită, cu uleiuri vegetale. Inițial a fost fabricată doar în Olanda și Statele Unite, însă datorită prețului mic, ea a început să fie consumată la scară mondială. De atunci, compoziția margarinei s-a mai modificat, grăsimea animală fiind înlocuită cu grăsimi vegetale.

Cum se obține

La început, margarina se obținea prin hidrogenarea uleiurilor vegetale lichide. Prin acest proces grăsimile căpătau o consistență semisolidă, însă totodată acizii grași nesaturați, benefici pentru sănătate, își schimbau compoziția și deveneau saturați, intrând astfel în categoria grăsimilor contraindicate.

Cu trecerea timpului tehnica de fabricare s-a modificat, procesul de hidrogenare fiind înlocuit cu unul de amestecare a grăsimilor vegetale ( interesterificare). Astăzi, ea are în compoziție uleiuri vegetale naturale, rafinate, precum: uleiul de floarea-soarelui, de rapiţă, de măsline sau de in, dar și apă.

Pentru ca margarina să devină tartinabilă ea este îmbogățită ulei de cocos sau de palmier, care are o consistență solidă la temperatura camerei. Astfel, numărul de grăsimi trans este considerabil mai mic, locul lor fiind luat de acizii grași nesaturați.

Ce grăsimi conține

În cadrul procesului modern de fabricare, margarina este îmbogățită cu acizi grași Omega-3 și Omega-6. Pentru a funcționa corespunzător organismul are nevoie de acești acizi grași nesaturați, ce previn bolile cardiovasculare. Astfel, uleiul de floarea-soarelui conţine o cantitate mai mare de Omega 6, ȋn timp ce uleiurile de rapiţă şi in conţin o cantitate importantă de Omega 3.

Însă, nu toate margarinele din comerț sunt fabricate prin procedeul de amestecare a uleiurilor. Din acest motiv, este bine ca înainte să o achiziționezi să citești cu atenție amabalajul. Ȋn România este obligatorie etichetarea corespunzătoare a produselor alimentare, ȋn sensul că trebuie menţionat ȋn lista de ingrediente dacă grăsimea folosită este sau nu hidrogenată.

Poți face și tu – Margarină de casă

Poți pregăti margarină foarte simplu, ȋn 5 minute, acasă, din ingrediente la ȋndemâna oricui. Ai nevoie de: 20 g grăsime vegetală (grăsime de palmier sau de cocos), 2 linguri de ulei vegetal (poate fi şi ulei de in, rapiţă sau de măsline), 2 linguriţe de gălbenuş, 2 linguriţe de lapte, sare, suc de lămâie şi verdeaţă.

Topești grăsimea de palmier sub baie de aburi. Când acesta este gata adaugi 2 linguri de ulei vegetal și mixezi, după ce introduci în prealabil vasul într-un bol cu apă cu gheaţă. Amesteci compoziția până începe să capete o consistenţă cremoasă, după care adaugi gălbenuşul.

Adaugi laptele şi un pic de suc de lămâie și amesteci până când obții consistenţa dorită (asemeni margarinei). După ce margarina este gata, adaugi puţină sare şi eventual puțină verdeaţă, ceapă verde sau orice condiment preferi.

Dr. Ciprian Constantin, medic specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice

Există două mari tipuri de grăsimi: cele „bune“ (nesaturate, ȋn general de origine vegetală) şi cele „rele“ (saturate şi trans). Este important de reţinut că grăsimile „rele“ nu ar trebui să depăşească o treime din cantitatea totală de grăsimi consumate ȋntr-o zi. Aici se aplică principiul „cu cât mai puţin, cu atât mai bine“.

Asta pentru că, dacă sunt consumate ȋn exces, grăsimile „rele“ au efecte negative asupra organismului şi, ȋn mod special, asupra sănătăţii cardiovasculare. Ȋn schimb, avem nevoie de grăsimile bune ȋn alimentaţie şi mai ales de aşa-numitele grăsimi esenţiale Omega-3 şi Omega-6.

Acestea au, printre altele, un rol important în menţinerea colesterolului ȋn limite normale şi ȋn păstrarea sănătăţii inimii. Alimentele preparate din uleiuri vegetale, precum margarinele de nouă generaţie, conţin și grăsimi esenţiale.

Sursa: clicksanatate.ro