DIVERSE | Cât lucrează de fapt un român pentru a-şi plăti taxele şi impozitele. Cine sunt cei care aduc cele mai multe pierderi bugetului de stat

Românii muncesc jumătate de an pentru a-şi plăti contribuţiile la stat, însă, chiar şi aşa, bugetul pensiilor are o gaură de 2,2 miliarde de euro, în contextul în care peste 1,4 milioane de persoane lucrează la “negru”, iar restanţele companiilor la bugetul de stat sunt de peste 7 miliarde de euro.

Românii au sărbătorit anul acesta, pe 1 iulie, “Ziua libertăţii fiscale”, o zi simbolică în care şi-au terminat de achitat toate taxele pe care statul le percepe într-un an. Practic, jumătate de an românii au muncit pentru a-şi plăti impozitul pe venit, contribuţia la pensie, la sănătate sau la şomaj, dar şi pentru a achita taxe precum TVA, reiese din datele Ernst&Young (E&Y).

Aproape jumătate din veniturile românilor ajung, într-o formă sau alta, în vistieria statului, reiese din calculele think-tank-ului francez Institut Economique Molinari, pe baza datelor E&Y.

Astfel, dintr-un salariu mediu net de 7.300 de euro pe an, statului îi revin, în medie, 1.618 euro din contribuţiile la bugetul de pensii datorate de angajator, 760 de euro din impozitul pe venit, 939 de euro contribuţiile la pensie datorate de angajat şi 311 euro, în medie, din TVA, reiese din calculele institutului.

O altă analiză arată că, în fiecare lună, un român lucrează în medie şase zile pentru a-şi plăti contribuţiile sociale şi impozitul pe venit.

Cifra este ceva mai ridicată decât cea a altor state din regiune, potrivit calculelor companiei de consultanţă Accace. În Ucraina, spre exemplu, cetăţenii lucrează, în medie, patru zile pe lună pentru stat. În Ungaria, pe de altă parte, angajaţii muncesc şapte zile pe lună pentru a-şi achita contribuţiile datorate.

Harta numărului de zile pe care un angajat le lucrează lunar pentru a-şi plăti taxele la stat

Sursă: Accace

Angajatorii plătesc taxe de 500 de euro pentru un angajat cu salariu de 1.000 de euro

Angajatorii din Polonia datorează cele mai scăzute taxe din regiune, potrivit analizei Accace.

Astfel, pentru un angajat cu un salariu net de 1.000 de euro, angajatorul are de achitat contribuţii de sub 300 de euro. La polul opus este Cehia, unde, pentru acordarea unui salariul net de 1.000 de euro, angajatorii plătesc la stat echivalentul a circa 500 de euro.

În România, pentru un angajat cu un salariu de circa 1.000 de euro, compania plăteşte contribuţii de aproximativ 400 de euro. În Ucraina şi Ungaria, nivelul acestor contribuţii este cuprins între 400 şi 450 de euro, reiese din analiza Accace. În Slovacia, valoarea contribuţiilor este cuprinsă între 450 şi 500 de euro.

„Nivelul ridicat al contribuţiilor sociale datorate de angajatori, cât şi de angajaţi, ar putea fi un lucru prielnic pentru aceştia dacă în timp, sumele strânse la bugetul statului s-ar reflecta în beneficii ulterioare, precum pensii ridicate, servicii medicale complete sau sprijin în caz de şomaj, însă din păcate numărul mare de beneficiari din prezent, precum şi proasta administare a fondurilor colectate, nu asigură asistenţa necesară în viitor”, a explicat Maria Cojocariu, Payroll Manager Accace în România.

“Gaura” de la pensii

Cu toate că “povara fiscală” a angajaţilor, dar şi a angajatorilor este ridicată, contribuţiile nu sunt suficiente pentru a acoperi, spre exemplu, “gaura” de la bugetul pensiilor de stat.

Astfel, în primele zece luni ale anului, la bugetul asigurărilor sociale s-au colectat contribuţii în valoare de 31,2 miliarde de lei, echivalentul a circa 7 miliarde de euro, însă cheltuielile cu asistenţa socială, respectiv plata pensiilor, s-au ridicat la peste 41 de miliarde de lei, circa 9,2 miliarde de euro.

Practic, în perioada ianuarie-octombrie, deficitul bugetului de pensii de stat a urcat la 9,8 miliarde de lei, echivalentul a peste 2,2 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Munca la negru

Fenomenul muncii la negru reprezintă aproape un sfert din evaziunea fiscală din România, reiese din cel mai recent raport al Consiliului Fiscal.

În 2012, spre exemplu, evaziunea din CAS, respectiv din neachitarea contribuţiilor la asigurările sociale de state (bugetul de pensii), a însumat 19 miliarde de lei, echivalentul a 4,2 miliarde de euro, în creştere cu 8,5% faţă de anul anterior. Neachitarea impozitului pe venit a însemnat o altă pierdere de 5,9 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) pentru bugetul de stat.

Circa 1,4 milioane de persoane lucrează în România fără forme legale, respectiv fără a-şi achita taxele şi impozitele.

Evoluţia “muncii la negru”. Click pe imagine pentru a mări

Marile companii datoare la stat

La finele lunii septembrie, datoriiile restante înregistrate de marii contribuabili la bugetele de stat se ridicau la circa 1,2 miliarde de euro, reiese din datele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Mai exact, la bugetul de stat, obligaţiunile restante ale marilor companii însumau echivalentul a 870,4 milioane de euro. Datoriile acumulate la bugetul asigurărilor sociale de stat se ridicau la circa 238,1 milioane de euro, în timp ce datoriile la sănătate erau de circa 73,9 milioane de euro. Totodată, restanţele la bugetul asigurărilor de şomaj erau de circa 8,9 milioane de euro.

În topul celor mai mari zece datornici la bugetul de stat se aflau la sfârşitul lunii septembrie şase companii de stat, respectiv Poşta Română, Romsilva, Elcen, Electrica, Telecomunicaţii CFR şi Electrica Serv. Obligaţiile restante ale celor şase companii se ridicau la circa 238,9 milioane de euro, circa 27,4% din totalul datoriilor.

Companiile de stat, fruntaşe la restanţele acumulate la bugetul de pensii

Companiile de stat sunt fruntaşe şi în ceea ce priveşte datoriile acumulate la bugetul asigurărilor sociale de stat, respectiv bugetul de pensii.

În top zece al celor mai îndatoraţi contribuabili se află doar o singură companie privată, respectiv European Food, cu obligaţiuni restante de 6,9 milioane de euro la finele lui septembrie.

În total, primele zece companii din top aveau datorii de circa 121,3 milioane de euro, jumătate din valoarea totală a restanţelor acumulate de marii contribuabili la bugetul de pensii de stat. Printre cele mai îndatorate companii la bugetul asigurărilor sociale de stat se numără Uzina Mecanică Aiud, Regia Autonomă de Transport Public Iaşi, Unzina Mecanică de la Cugir, Romaero, Romsilva, Societatea Comercială de Reparaţii Locomotive CFR-SCRL Braşov, Filiala Carfil de la Romarm şi Poşta Română.

În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor de sănătate, primele zece companii din topul celor mai mari datornici au acumulat obligaţii restante de 37,3 milioane de euro, jumătate din valoarea totală a obligaţiilor restante înregistrate de marii contribuabili la sfârşitul lui septembrie.

Topul este dominat şi aici de companii cu capital majoritar de stat, excepţie făcând Alexandrion Group, Galaxy Tabacco şi European Food.

European Food este totodată singura companie privată din topul celor mai mari restanţieri la bugetul asigurărilor de şomaj, având datorii de un sfert de milion de euro. În total, datoriile companiilor din top zece reprezintă peste 73% din totalul datoriilor înregistrate de marii contribuabili la acest buget, respectiv 6,5 milioane de euro.

Click pe imagine pentru a mări

// Notă: În tabel figurează doar companiile care se află în top zece cei mai mari datornici ai fiecărui buget în parte

Ciprioţii au sărbătorit primii “Ziua libertăţii fiscale” în 2013

Povara fiscală din România este ceva mai scăzută decât cea din state precum Italia, Germania, Ungaria, Austria, Franţa sau Belgia, unde “Ziua liberătţii fiscale” a fost sărbătorită anul acesta pe 10, 13, 16, 23, 26 iulie, respectiv 8 august, reiese din datele E&Y.

Pe de altă parte, ciprioţii au reuşit să-şi plătească toate taxele şi impozitele percepute de stat după 73 de zile, respectiv pe 14 martie.

Ideea acestei sărbători îi aparţine unui cetăţean american din Florida care a calculat pentru prima dată acest indicator în 1948. Ulterior, ideea “Tax Freedom Day” a fost preluată de Tax Foundation, în 1971.

De câţiva ani, acest indice este calculat şi pentru statele din Europa, pornind de la ideea că plătitorii de taxe încep să muncească pe 1 ianuarie, câştigă aceeaşi sumă medie de bani în fiecare zi şi nu cheltuiesc aceşti bani pe nimic altceva decât pe taxele percepute de stat.

Povara fiscală în Uniunea Europeană. Click pe imagine pentru a mări

Sursa: gandul.info