DIVERSE | Cât de gravă este dependenţa de fast-food?

Vă este cunoscut sentimentul de poftă trezit de o prăjitură cu cremă şi cu multă ciocolată? Sau de un hamburger uriaş alături de o porţie mare de cartofi prăijiţi? De multe ori, doar privitul unor alimente îţi lasă gura apă, chiar şi atunci când eşti sătul. E posibil să fii… dependent de mâncare?

Pe zi ce trece, se măresc cozile la vânzarea de produse de tip fast-food. Pe vreme friguroasă ori pe caniculă, fanii hamburgerilor şi cartofilor prăjiţi se înghesuie să-şi primească porţia zilnică de „nutrienţi“.

„O cafea tare lângă meniu şi ziua este gata să înceapă!“, spune un autointitulat „dependent“. Am aflat că buna lui dispoziţie nu durează o veşnicie (ori măcar 8 ore de muncă), ci trebuie restabilizată în timpul zilei cu ceva „dulce“. O prăjitură, o ciocolată…La nevoie, mi s-a mai explicat, mai consumă „o merdenea sau o porţie de aripioare picante“.

Mi-e poftă de ceva dulce!

Posibil că eşti familiarizat cu nevoia de a mânca ceva dulce, o prăjitură, o ciocolată, ceva care să alunge tristeţea şi oboseala şi să ridice glicemia. Specialiştii au găsit şi o explicaţie pentru cantităţile mari de ciocolată şi de dulciuri consumate în ultimul deceniu. „Mâncăm ciocolată deoarece ne ajută să ne calmăm temerile şi impulsurile“, spune nutriţionistul francez Patrick Serog. Problema apare atunci când trebuie să luăm decizia de a nu termina întreaga tabletă de ciocolată. Pe măsură ce devorăm pătrăţelele de ciocolată, creşte nivelul de endorfine, substanţele chimice produse de creier, care alungă stresul şi înlocuiesc „golul“cu senzaţia de fericire. Mai mult, ciocolata şi prăjiturile au, pe lângă zahăr, şi cantități ridicate de grăsimi, care le conferă gusturi intense şi savuroase, dar care din păcate dau dependenţă.

Ingredientele secrete: zahărul şi sarea

Ce au în comun legumele congelate, batoanele de peşte, bucăţile de pizza, muştarul şi conservele de pate de ficat? Nimic mai simplu: zahărul din compoziţie. Să fie o coincidenţă că marii producători de produse alimentare adaugă în reţete cantităţi de zahăr şi de sare? Nicidecum, acestea sunt elementele-cheie care activează receptorii de la nivelul papilelor gustative şi intensifică plăcerea de a mânca. De multe ori, pe etichetele alimentare sunt trecute DOAR 2 g de sare la 100 g de produs. Ce poate fi rău în asta, ne întrebăm. Explicaţia vine din partea specialiştilor în nutriţie: necesarul zilnic de sare este de doar 6-8 g de sare. Și cum nu ne oprim să mâncăm doar 200-300 de grame de produse…

Fructoza, şi mai periculoasă?

Sucurile de fructe sunt bogate în fructoză, îndulcitor natural care stimulează zona din creier responsabilă cu recompensa şi cu plăcerea. Mai mult, „fructoza este şi mai dulce decât zaharoza prezentă în sucurile acidulate“, spune nutriţionistul Patrick Serog. Acest lucru nu înseamnă că dependenţa ar putea fi şi mai intensă la un gust mai dulce? Nu neapărat, explică Serog. Înseamnă doar că dezvoltăm o nouă dependenţă, pe lângă cea de zahar: adicţia de fructoză!

Mirajul mâncărurilor gata preparate

Produsele de tip fast-food sunt bogate în grăsimi, sare şi în zahăr, ingrediente care dau dependenţă. Specialiştii americani doctorul John Hoebbel, de la Universitatea „Princeton“, şi neurologul Ann Kelley, de la Universitatea „Winscon“, au descoperit că în urma ingerării acestor alimente se activează eliberarea de dopamină. Acesta este unul dintre principalii neurotransmițători responsabili cu senzaţia de plăcere.

Cât despre adicţia de cafea…

Despre cafea se poate spune că dă un grad de dependenţă, care este oglindit nu atât de dorinţa noastră de a bea cafea, cât de durerile de cap ce pot să apară atunci când nu o mai bem. În cazul celorlalte alimente, spre exemplu produsele de tip fast-food, nu este vorba despre o dependenţă în sens strict, ci de o preferinţă pentru ele. Aceasta se datorează gustului plăcut şi secreţiei de mediatori ai plăcerii ce poate urma după ingestie. Stă numai în puterea noastră să controlăm ingestia, mai ales dacă avem în minte faptul că orice exces, chiar dacă e vorba de un aliment în teorie sănătos poate avea consecinţe nefavorabile.

Sursa: www.clicksanatate.ro