DiverseImportant

DIVERSE | Atenţie la neatenţie: cum profită hoţii de slăbiciunile tale

Abilitatea graţie căreia hoţii reuşesc să te uşureze de portofel sau de ceea ce ai mai preţios prin buzunare, s-ar putea descrie scurt şi concis cu formula: „iuţeală de mână şi nebăgare de seamă”.

Atenţie la neatenţie: cum profită hoţii de slăbiciunile taleDeşi prima parte  a acestei zicători din bătrâni are un rol important la şterpelit, se pare că ce-a de-a doua jumătate constituie factorul determinant care ne poate transforma în victimele acestor „prestidigitatori” iscusiţi.

Potrivit unui amplu material dedicat, publicat de BBC Future, dexteritatea hoţilor de buzunare este dublată de un antrenament psihologic aparte, graţie căruia aceştia se folosesc de o serie de „breşe” create în sistemele de atenţie şi de percepţie de la nivelul creierului nostru.

 

Trucuri care ne fentează vigilenţa

La baza tehnicilor de inducere în eroare a trecătorului obişnuit, hoţii de buzunare aplică de fapt un principiu universal valabil şi anume cel potrivit căruia omul nu este programat să execute mai multe lucruri simultan, aşadar atenţia sa distributivă este limitată.

Iată un motiv serios pentru care persoanele ce demonstrează capacităţi de tip multitasking sunt deosebit de apreciate în contextul recrutării de resurse umane la nivelul oricărei organizaţii.

Dar majoritatea oamenilor nu reuşesc să se concentreze pe mai multe lucruri în acelaşi timp, astfel încât hoţilor de buzunare le este foarte uşor să opereze atunci când atenţia victimelor lor este atrasă de altceva sau altcineva. De regulă, această sarcină este incredinţată unui complice.

 

Cum poţi fi dus în eroare de simpla înfăţişare

Nu rareori se întâmplă să fim „duşi de nas” de modul în care se prezintă cel ce ne buzunăreşte: un domn elegant şi politicos nu creează suspiciuni în legătură cu resursele sale financiare, aşadar de ce ar avea nevoie să ne şterpelească ceva?

Un comportament relaxat şi încrezător pare să se demonstreze în acest context, un truc optim pentru înşelarea vigilenţei interlocutorului.

Asta ca să nu mai vorbim despre înfăţişarea ingenuă a unei domnişoare cât se poate de atrăgătoare dar dezorientată, care ar avea nevoie de ceva explicaţii în legătură cu o destinaţie aparent dificil de regăsit…

 

Puterea de sugestie – cea mai tare chestie

Adevăraţii virtuozi în materie de deposedări sunt însă cei ce dispun de capacitatea de a-şi hipnotiza efectiv victimele, convingându-le să renunţe de bună voie la tot ceea ce au.

Deşi pare greu de crezut, există şi astfel de maeştrii ai hoţiei, înzestraţi cu o putere de sugestie ieşită din comun, graţie căreia câştigă încrederea interlocutorilor, pentru a-i manipula ulterior în funcţie de propriile interese.

Scenariul pare desprins dintr-o peliculă cinematografică, dar cazul funcţionarului bancar rus, care i-a predat, în stare de hipnoză, peste 80 de mii de dolari, unei femei ce a apelat la o astfel de tehnică pentru „a da lovitura” într-un mod cât mai paşnic cu putinţă,, este deja celebru”, mentionează sursa.

 

Câte ceva despre oaia care nu-şi păzeşte blana

Dacă vă întrebaţi cam ce am putea face pentru a ne pune la adăpost de astfel de pungaşi, ei bine specialiştii se rezumă să ne recomande o altă zicătoare din bătrâni, potrivit căreia „oaia, dacă nu-şi păzeşte blana, i-o mănâncă lupul”.

Cu alte cuvinte, ar fi indicat să nu umblăm cu capul în nori pe stradă, să evităm discuţiile cu necunoscuţii care ne abordează „spontan” pentru un motiv sau altul, să avem grijă de portofelele şi genţile noastre şi să le ţinem bine închise şi aproape de corp.

În loc de epilog, să ne amintim de asemenea, că hoţii iau la ţintă persoanele visătoare şi cu un aer vulnerabil, evitându-i pe cei ce observă cu claritate ceea ce se petrece în jurul lor sau abordează atitudinea unuia cu picioarele bine înfipte în pământ, care e prezent şi atent la evenimentele în miezul cărora se află.

Sursa: yupi.md

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button

You cannot copy content of this page