Din Faptele Apostolilor (12, 1-11) aflăm că în anul 42 d. Hr, regele Irod Agripa a poruncit ca Sfântul Apostol Petru să fie întemniţat şi legat în lanţuri. Petru este dezlegat şi eliberat de un înger. Lanţul cu care a fost legat Petru tămăduia neputințele şi gonea duhurile cele viclene, iar cel ce se atingea de acest lanţ se sfinţea.
Lanţul a fost păstrat de credincioşii din Ierusalim, trecând de la unii la alţii, până când Patriarhul Iuvenalie l-a dat Evdochiei, soţia împăratului Teodosie cel Tânăr. Împărăteasa l-a dus la Constantinopol în anul 437. De aici, lanţul cu care a fost legat Sfântul Petru, ajunge la Eudoxia, soţia lui Valentin, împăratul Occidentului. Lanţul va fi depus într-o biserică ridicată în cinstea Sfântului Apostol Petru. Potrivit tradiţiei, în acesta biserica au fost aduse şi lanţurile cu care a fost bătut Apostolul în vremea împăratului Nero.
