Sfânta Parascheva este sărbătorită de credincioși pe 14 octombrie. În această zi, trebuie să respecți anumite tradiții și obiceiuri ca să îți meargă bine tot anul. De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce. Află, din materialul următor, ce trebuie şi, mai ales, ce nu trebuie să faci în ziua Sfintei Parascheva, dar şi ce blestem ascund moaştele Sfintei Parascheva.
Sfânta Parascheva s-a nascut la inceputul secolului al XI-lea, in satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din parinti bogati si binecredinciosi. La varsta de 10 ani, auzind in biserica cuvintele “Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), raspunde imediat strigatului dumnezeiesc: isi schimba hainele cu imbracamintea unui cersetor.
Decide sa-si paraseasca parintii pentru Hristos, inainte de a implini 20 de ani. Ajunge la Constantinopol, unde se bucura de invatatura unor calugari cu viata duhovniceasca placuta Domnului. La sfatul acestora, merge la manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde se va nevoi cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului.
Intr-o noapte, la varsta de 25 de ani, un inger ii descopera in vis ca trebuie sa se reintoarca in locurile parintesti. Sfantul Varlaam descrie aceasta minune in Cazania sa, astfel: “Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.
Potrivit traditiei, Parascheva revine in Epivat fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Dupa alti doi ani de nevointa, la varsta de 27 de ani, trece la cele vesnice. A fost ingropata ca o straina, aproape de mare.
Dupa cativa ani, valurile au adus la tarm trupul neinsufletit al unui marinar. Un sihastru care vietuia in acele locuri i-a rugat pe cativa crestini sa-l ingroape. Acestia, in timp ce sapau, au descoperit un trup neputrezit. Nu au dat importanta acestui lucru si au pus alaturi de el si trupul marinarului.
Dar in noaptea urmatoare, unuia din crestinii care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis Cuvioasa Parascheva si i-a poruncit sa ia trupul ei si sa-l aseze la loc de cinste. Astfel, trupul Sfintei Parascheva a fost dus in biserica “Sfintilor Apostoli” din Kallicrateia, scrie crestinortodox.ro.
Moastele Sfintei Parascheva au ajuns in tara noastra in anul 1641, dupa ce au fost prezente in mai multe locuri. Au fost asezate pe 13 iunie 1641 in biserica “Sfintii Trei Ierarhi”, din Iasi. In anul 1884, cand biserica manastirii intra intr-un proces de consolidare, sfintele moaste ajung in paraclisul manastirii, iar peste cativa ani in Catedrala mitropolitana din Iasi.
Moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns in martie 1944 la Manastirea Ciorogarla de langa Bucuresti, din cauza ofensivei sovietice in Moldova. Pe 27 octombrie 1944, moastele sale au fost asezate langa cele ale Sfantului Dimitrie Basarabov in catedrala din Bucuresti si readuse in Catedrala mitropolitana din Iasi pe 26 noiembrie 1944.
Tradiții și obiceiuri
De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an.
Dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.
De Sfânta Parascheva, încep pregătirile pentru iarnă şi se obişnuieşte să se cumpere cojoace şi pături.
De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce şi nu se mănâncă de dulce.
La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva pentru a nu atrage nenorocul asupra casei.
Nu se lucrează, nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână sau cu boli de ochi și de cap. Potrivit credinţelor populare, fetele care cos și spală în această zi rămân nemăritate. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug.
Sfânta Parascheva apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei.
De Sfânta Parascheva se dă de pomană pentru adormiți.
În ziua de sărbătoare nu se mănâncă fructe închse la culoare și pepene roșu, căci ele amintesc de sacrificiul martiric.
De Sfânta Cuvioasă Parascheva se fac rugăciuni către aceasta și Sfintele Moaște pentru o viață mai curată și mai bună.
Sfânta Parascheva este mult folositoare: alină suferinţa şi îi izbăveşte pe cei deznădăjduiţi
Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, afirma intr-o predica: ‘O citire sau o ascultare atenta a Acatistului ei ne arata in ce fel este ea “mult folositoare”‘.
Sfânta Cuvioasa Parascheva alina suferinta, mangaie pe cei intristati, izbaveste pe cei deznadajduiti (Icos 1).
Sfânta Cuvioasa Parascheva asculta rugaciunile preotilor cucernici, se roaga Maicii Domnului pentru fecioare, povatuieste vaduvele, ajuta pe straini, mangaie pe cei prigoniti, vindeca bolile trupesti (Icos 2).
Sfânta Cuvioasa Parascheva sprijina pe cei batrani, miluieste pe cei saraci (Icos 3).
Sfânta Cuvioasa Parascheva mijloceste catre Domnul pentru toti crestinii, risipeste furtunile, aduce mana roditoare si belsug (Icos 4).
Sfânta Cuvioasa Parascheva pazeste in suflete dreapta credinta si cinstirea Sfintei Cruci (Icos 5).
Sfânta Cuvioasa Parascheva ocroteste si izbaveste de boli, de spaima si de pagube (Icos 6).
Sfânta Cuvioasa Parascheva este mijlocitoarea celor ce au gresit, folositoarea celor asupriti, indreptatoarea judecatorilor rai, scaparea celor judecati si osanditi, contenire a patimilor, nesprijinitoare a celor ce cauta numai folosul lor, neizbandire a mijlocirilor celor vicleni, domolire a celor puternici, intarire a slabanogilor, starpitoare a rautatilor, izvoratoare a milostivirii (Icos 7).
Sfânta Cuvioasa Parascheva este invocata prin rugaciuni si cantari, ca fiind marirea monahilor, povatuitoarea obstii, cinstitoarea cuvioaselor, pazitoare a sihastrilor, povatuitoare a dreptei credinte si surpatoare a eresurilor (Icos 8).
Sfânta Cuvioasa Parascheva este cinstita ca fiind aducatoare de ploi manoase, imbelsugatoare de roade bune, veselitoarea plugarilor (Icos 9).
Sfânta Cuvioasa Parascheva este laudata ca cinstitoare a celor ce ne miluiesc, intaritoare a celor ce ne slujesc, impreuna-lucratoare cu cei ne hranesc (Icos 10).
Sfânta Cuvioasa Parascheva este chemata in rugaciune ca fiind mangaietoarea celor nenorociti, povatuitoarea celor rataciti, preablanda indreptatoare, grabnica ajutatoare (Icos 11).
Sfânta Cuvioasa Parascheva este rugata sa izbaveasca pe oameni de toata rautatea, de ceasul osandirii si de chinul cel de veci, pentru ca este pentru toti credinciosii laolalta si pentru fiecare in parte feritoare de rautati, aducatoare de bunatati, sprijinitoare si a mea, a smeritului pacatos (Icos 12)”.
Blestemul Moaştelor Sfintei Parascheva
Putina lume stie ca Moaştele Sfintei Parascheva, protectoarea Moldovei, sunt ocrotite, fiind “legate” printr-un greu blestem inca de la aducerea lor la Iasi, in 1641.
In ciuda faptului ca mai multe biserici sau manastiri se “lauda” cu moaste sau particele ale Sfintei Parascheva, moastele se afla la Iasi asa cum au fost aduse in urma cu aproape patru veacuri.
Deruta provine din confuzia care se face intre Sfanta Cuvioasa Parascheva din Epivat si Sfanta Parascheva Mucenita. Spre deosebire de Sfanta Cuvioasa Parascheva (de la Iasi) care a trait la o mie de ani dupa Hristos, Mucenita a trait in secolele III-IV in Grecia, nu departe de Tesalonic. Aceasta a trait in timpul persecutiei pagane si a murit martiric, iar in icoane este reprezentata tinandu-si ochii intr-o mana.
Moastele ei sunt raspandite in mai multe locuri, iar particele mai mari sunt adapostite de Manastirea Miclausani.
Afurisenia mitropolitului
Moaştele Sfintei Cuvioasa Parascheva nu sunt intacte in racla la care milioane de credinciosi s-au inchinat si se inchina de-a lungul anilor la Catedrala Mitropolitana din Iasi. Din trupul Sfintei s-au luat de la inceput talpile, care au ramas la Patriarhia Ecumenica din Constantinopol si care se afla in prezent la Biserica “Sfintii Imparati Constantin si Elena”, din Istanbul.
Dupa cum a confirmat si Mitropolia Moldovei si a Bucovinei, Moaştele Sfintei Cuvioase Paraschevase afla la Iasi din anul 1641 si inca de la inceput au fost sigilate de domnitorul Vasile Lupu si de Mitropolitul Varlaam, nefiind deschise niciodata de atunci. Tot atunci s-a pus si un blestem prin care sunt afurisiti (blestemati) cei care ar indrazni sa instraineze fragmente din Sfintele Moaste. “Aceasta interdictie ramane neschimbata”, a precizat Mitropolia Moldovei.
De la sosirea lor, Moastele au fost protejate de blestem, iar calugarii Catedralei spun ca acestea se afla intr-un giulgiu in care au fost infasurate de cand au fost aduse, scrie crestinortodox.ro. Acest giulgiu este dintr-o panza de in, ros de trecerea anilor, si care are inscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu si al Mitropolitului Varlaam: “Blestemat sa fie cel care va imprastia vreodata Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva“.
