Barajul de la Vârfu Câmpului reprezintă o prioritate pentru Ministerul Mediului
Lucrările la barajul de la Vârfu Câmpului, judeţul Botoşani, stagnează de 25 de ani.
Barajul de la Vârfu Câmpului a fost conceput ca un scut împotrivă inundaţiilor, iar acumularea de pe Siret se dorea a fi o resursă de apă pentru municipiile Botoşani, Dorohoi şi pentru judeţul Suceava.
Construcţia sa a început în 1987, însă nu a mai continuat din lipsă de bani.
Lucrările sunt executate de firmă SC Consir SA Siret Suceava care, după 1990, a întrerupt construcţia pentru că statul nu a mai alocat fondurile necesare.
Începând cu anul 2000, statul a început să aloce fonduri şi a contractat un împrumut extern pentru a continua lucrările.
Proiectul beneficiază de finanţare nerambursabilă de la Banca de Dezvoltare a consiliului Europei, care contribuie cu 80% din fonduri, iar 20% reprezintă contribuţia Guvernului.
Dacă era funcţional, dezastrul produs în vara anului 2010 în judeţele Moldovei, în special în Botoşani, Lunca Paşcanilor şi Bacău, putea fi evitat.
Este vorba despre barajul de la Vârfu Câmpului, construit la limita dintre judeţele Botoşani şi Suceava, pe râul Siret.
Şantierul deschis în urmă cu 25 de ani şi care a înghiţit până acum 90 de milioane de lei, ar putea fi închis peste 3 ani. şi asta numai dacă autorităţile vor aloca sumele necesare pentru finalizarea lucrărilor.
Barajul de la Vârfu Câmpului este una dintre cele mai importante lucrări hidrologice din judeţele Botoşani şi Suceava şi a fost declarat obiectiv de utilitate publică şi de interes naţional.
Cu o suprafaţă de aproape 600 de hectare şi o lungime de zece kilometri, construcţia sa a început în 1987 şi avea termen de finalizare anul 1992.
Barajul urma să îndeplinească o serie de funcţii importante pentru populaţia şi economia din judeţele Botoşani şi Suceava.
Cu o lungime de 10 kilometri, barajul a fost gândit pentru a elimina riscul de inundaţii din toate localităţile aflate în aval, suplimentarea debitului de apă al Jijiei, pentru a oferi sursă de alimentare sistemelor de irigaţii din zonă.
De asemenea, barajul ar fi fost folosit şi pentru producerea de energie electrică prin intermediul unei microhidrocentrale, care nu se va mai construi.
Obiectivul este realizat în proporţie de 80% iar pentru finalizarea lucrărilor mai este nevoie de o serie de echipamente în valoare de 50 de milioane de euro, însă pentru acest an au fost alocaţi doar 9 milioane de lei.
Finanţatorul principal a stabilit că termen final anul 2013, însă beneficiarul va solicita decalarea cu încă un an a perioadei de graţie.
De asemenea, autorităţile trebuie să emită şi o Hotărâre de Guvern prin care urmează să fie expropriate 4 hectare de pădure şi rezervaţii naturale de luncă, imobile şi terenuri aflate în calea barajului pe teritoriile ambelor judeţe – Botoşani şi Suceava.
Întreagă capacitate a acumulării de la Vârfu Câmpului se ridică, potrivit proiectului, la peste 7 milioane de metri cubi de apă.
Aflat în vizită la Botoșani, Minstrul Mediului promite investiții la barajul de la Vârfu Câmpului
„Barajul de la Vârfu Câmpului reprezintă o prioritate pentru Ministerul Mediului, nu doar în ceea ce înseamnă deblocarea procedurilor care țin de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate sau de Administrația Bazinală Siret dar mai ales în legătură cu identificarea unor soluții concrete pentru finanțarea restului de executat a acestor lucrări: că mai avem de executat 15%, 10 sau 20%, probabil că în urma actualizării studiilor de teren, proiectelor tehnice, restului de executat vom avea li această cifră. Important este decizia pe care am luat-o alături de colegii mei astăzi, aici, la Botoșani, respectiv aceea de a institui un grup de lucru care va această sarcină: nu doar să evalueze stadiul , dar să propună foarte rapid niște solușii, pentru ca locuitorii județului Botoșani să poată beneficia de această investiie foarte importantă” a transmis ministrul Mediului aflat în vizită la Botoșani.
