Anul Noul pe rit vechi. Tradiții și obiceiuri ale rușilor – lipoveni

Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Anul Nou este marcat în data de 14 ianuarie 2025.

Calendarul iulian , pe rit/stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Calendarul iulian a fost folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole. În ţara noastră, Crăciunul şi Anul Nou pe rit/stil vechi sunt sărbătorite în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi.

Astfel, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, popoarele slave, precum sârbii, ucrainienii, rușii și lipovenii dansează și mănâncă bunătăți la intrarea în Noul An.

Gospodinele pregătesc mese îmbelșugate și împart dulciuri, nuci și mere, dorind ca anul care vine să fie un an al belșugului în casele lor.

În ajunul Anului Nou, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.

Flăcăii încing şi dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi purtând măşti care întruchipează diferite figuri mitologice, aceștia cântă şi dansează pentru a întâmpina noul an cu voie bună.

În tradiţia populară se crede că dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuarie cerul este senin, atunci anul va fi roditor.

Pentru a fi sănătoși tot anul, în dimineaţa Anului Nou oamenii se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un bănuţ din aur sau din argint.

De asemenea, de pe masa de Anul Nou nu lipsesc preparatele tradiţionale – ardei umplut cu caimac, gustare cu mezeluri sârbeşti, peşte cu legume, muşchiuleţ învelit în şuncă, cartofi sârbeşti, specialităţi de afumături, tortul cu nucă şi ghibaniţa, precum şi ţuica de gutui şi vinul roşu.

În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi – lipoveni şi sârbi !!