AGRICULTURA | Afacere agricolă din care se pot obţine 20.000 de euro la hectar
Profitul este cel care face diferența în alegerea unei culturi, mai puțin tradiționale, de către agricultorii români care se orientează spre culturi care se pretează mai bine atât zonelor climatice, cât și a posibilităților de valorificare ulterioară. Lavanda, cătina, zmeura, aronia, coacăzele și, mai nou, goji ocupă primele locuri în preferințele românilor.
Cu performanțe departe de a fi egalate, cultura anului 2014 este cultura de cătină. Din cultivarea cătinei, profitul obținut plasează planta pe primul loc în sezonul de anul acesta. Fermierii care au avut inspirația să cultive cătină au obținut un profit de aproximativ 20.000 de euro la hectar.
Cultivarea cătinei. Producția ia drumul Occidentului sub formă de fructe proaspete, congelate sau de ulei.
În județul Arad, găsim cea mai mare cultură de cătină din țară, de 16 hectare. Cultura de cătină a fost înființată în urmă cu 5 ani, ajungând în anul 2014 la o producție record de 24 de tone pe hectar. Deoarece costurile de producție sunt relativ mici, iar prețurile de vânzare sunt mari, cultura de cătină este una dintre cele rentabile culturi pomicole.
Fermierul Alexandru Vulpe este de părere că o astfel de cultură te poate îmbogăți. Ai nevoie de teren și de o investiție inițială de aproximativ de 7.000 de euro, potrivit stirileprotv.ro. De pe 8 hectare se recoltează într-un an bun 192 de tone de cătină, iar câștigul este de 90 de cenți pe kilogram. Așadar, după un sezon, un om gospodar poate să cîștige peste 170.000 de euro.
„Amortizarea poate fi foarte rapidă, asta însemnând că de la prima producție se pot amortiza costurile de înființare”, spune Alexandru Vulpe, potrivit stirileprotv.ro.
Cătina conține mai multă vitamina C decât citricele și, în plus, este un foarte bun antioxidant. Tocmai de aceea, cătina este des întâlnită în industria farmaceutică și în cea a cosmeticelor. Cei care pot să treacă peste gustul ei acru, consumă cătină atunci când sunt răciți. Un amestec format din două părți de cătină și una de miere, devine un adevărat aliat în lupta cu bolile de sezon, datorită conținutului foarte mare de vitamine.
Tehnologia de cultură a cătinei
Cultura de cătină poate fi înființată și cu fonduri europene nerambursabile pentru agricultură, disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.
La un hectar sunt necesari circa 1.250 de arbuști. La 4-7 plante feminine, se plantează o plantă masculină, care se deosebesc de celelalte prin înălțimea și grosimea mai mari, precum și prin culoarea mai închisă și mugurii mai mari.
Totodată, plantele masculine înfloresc mai devreme decât cele feminine, acestea înflorind când are loc înfrunzirea. Polenizarea are loc cu ajutorul insectelor și a vântului. Perioada optimă de plantare este toamna sau primăvara devreme.
Înainte plantare, rădăcinile butașilor de cătină se înmoaie într-un amestec de bălegar de vacă, argilă și apă. Butașii de cătină se plantează în gropi cu o adâncime de 60 cm și o lățime de 60 cm. Pe fundul gropii se pot pune aproximativ 20 kg de bălegar putred.
În primul an de cultură, se recomandă irigarea de circa 4 ori, mai ales dacă este un an secetos. Necesarul de apă crește în luna august, mai ales dacă plantarea s-a realizat în primăvară. De asemenea, cultura de cătină trebuie curățată de buruieni.
Toamna, fiecare plantă se leagă cu folie de nailon pentru a fi protejată de rozătoare. Folia se dezleagă primăvara, după topirea zăpezii, și se taie crengile uscate. Locul de unde au fost îndepărtate crengile uscate se unge cu mocirlă.
O plantație de cătină produce timp de 20-30 ani și nu necesită îngrijiri speciale. De pe un hectar de cătină se pot obține, după anul 4 de cultură, aproximativ 5 kg fructe/plantă, adică peste 6.200 de kilograme de fructe de cătină.
Utilizarea cătinei
Folosită încă din antichitate pentru întărirea sau vindecarea organismului, cătina mai este denumită și „ginsengul românesc”.
Produsul cel mai valoros care se obține din cătină este aşa numitul ulei de cătină, care conţine, în proporţie de circa 80-90%, acizi graşi esenţiali, licopen, tocoferoli şi fitosteroli. Uleiul de cătină poate fi folosit cu succes și în cazul unor grave arsuri termice și chimice, în tratamentul ulcerului gastric şi duodenal, diareei, urticariei şi stărilor alergice, maladiilor neuroendocrine, reumatismului, afecţiunilor circulatorii şi hepatice, alcoolismului, anemiei, asteniei şi chiar al stresului.
Fructele de cătină constituie cea mai bogată sursă naturală de vitamina A, vitamina E, carotenoizi şi flavonoizi. Cătina conţine şi cantităţi mari de vitamina C, vitaminele B1, B2, K, F şi P, alături de microelemente, acizi graşi esenţiali şi fitostenoli.
În urma analizelor de laborator a reieşit că fructul cătinei conţine substanţă uscată în proporţie de doar 10-20%, restul compoziţiei constând în zaharuri, acizi organici, pectine, flavonoide, celuloză, proteine, ulei, betacaroten, fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu, fier, tot complexul vitaminelor B. Seminţele de cătină sunt bogate în acizi graşi nesaturaţi, iar frunzele şi scoarţa arbustului conţin tocoferol şi sitosterol.
Sursa: www.stiriagricole.ro
