ADMINISTRATIE | Tom Bugeţel i-a înnebunit pe primari. „E o multiplicare diabolică a hârtiilor, de la 1 ianuarie. Dracu’ a făcut ordinele astea. Dar şi dracu’ le făcea mai bine!”

Primarii au început anul electoral 2014 cu o nouă revoltă la adresa Guvernului. Ţinta lor principală: ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, dar şi secretarul său de stat, Gheorghe Gherghina, care au semnat, pe finalul anului trecut câteva ordine care au simplificat munca funcţionarilor din Trezorerie, dar au multiplicat birocraţia, bulversând primarii.

Cei mai afectaţi sunt primarii de comune sau cei ai localităţilor mici, în care, un singur funcţionar din primărie are de făcut acum, de 10 sau chiar 20 de ori mai multe hârtii pentru achiziţii sau pentru plata contribuţiilor sociale aferente salariilor. Este de altfel, potrivit primarilor contactaţi de gândul, unul  dintre motivele principale pentru întârzierea plăţii salariilor unor categorii de bugetari, situaţie care ar urma să se repete lună de lună.

Aceeaşi nemulţumire există şi între primarii USL. Ales sub sigla PSD în Cornu, comuna din Prahova în care îşi au casele de vacanţă atât familia lui Adrian Năstase, cât şi cea a premierului Victor Ponta, primarul Cornel Nanu reclamă la rândul său “prostiile celor de la Finanţe, începând cu domnul Voinea, domnul Chiţoiu, domnul Gherghina”. “Trebuiau să se gândească, să ne consulte şi pe noi. La prima ocazie o să ridic problema în conducerea PSD”, spune Nanu.

În apărarea sa, Liviu Voinea spune că schimbările erau necesare, iar salariile se vor plăti în cele din urmă. “Ce a făcut Ministerul Finanţelor? A dat mai multe ordine în aplicarea ordonanţei din octombrie. Trezoreria centrală a făcut traininguri. Toate instituţiile publice au participat la aceste seminarii, prin directorii economici”, se justifică ministrul delegat pentru Buget.

De la 10 la 96 de ordine de plată pentru o singură şcoală

Nu mai puţin de şapte ordine de ministru date în decembrie 2013, unele după jumătatea lunii, i-au dat peste cap pe primari care le-au găsit pe masă la întoarcerea din vacanţă, pe 6 ianuarie 2014. Actele normative, intrate în vigoare de la 1 ianuarie pentru instituţiile publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, schimbă semnificativ modul în care se întocmesc documentele pentru plata salariilor bugetarilor care ţin de primării – inclusiv a celor din învăţământ – sau pentru cea a contribuţiilor sociale aferente acestora.

Plăţile pe stil nou nu se mai fac unitar, ci pentru fiecare reţinere (sănătate, pensii, şomaj, CAR etc), ordinele de plată se fac pe o hârtie specială, pentru un singur salariat întocmindu-se minimum 4 ordine de plată, susţin sindicaliştii Federaţiei “Spiru Haret”.

Dacă în fostul sistem de reglementare o şcoală făcea 10 ordine de plată, acum face 96 şi dacă avea 6 conturi bancare acum va avea 70.

Totul s-a transpus într-un soft în care fiecare din cele 13.300 de instituţii publice au avut obligaţia de a se înscrie până la finalul anului trecut. “Sunt 13.300 de instituţii publice. 11.000 se înregistraseră până la 31 decembrie  în acest sistem. Nu era imposibil să faci lucrul ăsta până la 31 decembrie. În prezent s-au înregistrat toate”, susţine Liviu Voinea.

Drăghici: “E nebunie!”

Dacă la Ministerul Finanţelor oficialii guvernamentali sunt mulţumiţi că vor avea detalii financiare la un click, primarii, în spatele cărora vor sta în 2014 două campanii electorale importante, sunt revoltaţi.

“E nebunie! Sunt nişte reglementări noi de la 1 ianuarie… Dracu’ le-a făcut. Dar şi dracu’ le făcea mai bine. Eu am încercat să mă înţeleg bine cu toată lumea, dar aşa ceva nu se poate. E o multiplicare diabolică. În loc să fac un ordin de plată trebuie să facem 24 de ordine de plată pentru Trezorerie. Întrebaţi orice primar de comună să vă spună cum s-a procedat la depunerea în Trezorerie a documentelor privind plata contribuţiilor lunare. E valabil şi pentru salariile din învăţământ, şi pentru toate celelalte”, spune Emil Drăghici, preşedintele ACoR.

Din Prahova, primarul PSD din Cornu, confirmă aceeaşi bulversare în administraţiile locale. “Dacă pentru plata salariilor făceam 20 de ordine de plată, acum facem 70. Eu am 10 funcţionari în primărie. Unul se ocupă de aşa ceva. Stăm aici şi noaptea să putem da salariile oamenilor. Eu fac parte din partidul de guvernământ, dar nu înseamnă că trebuie să îi laud când fac prostiile astea! Ministerul de Finanţe. Începând cu domnul Chiţoiu, domnul Voinea, domnul Gherghina probabil. Poate că le-au făcut nişte funcţionari de acolo, dar dânşii le-au semnat. Trebuiau să se gândească , să ne consulte şi pe noi. La prima ocazie o să ridic problema în conducerea PSD”, e revoltat Cornel Nanu.

Este de altfel, unul dintre motivele principale pentru care salariile bugetarilor vor întârzia în această lună şi cu zece zile, situaţia urmând să se repete, previzibil, lună de lună. “Noi am stat şi peste program în fiecare seară şi am rezolvat azi, dar vor fi în continuare întârzieri. De obicei oamenii luau salariile pe 5, acum se pot plăti pe 10 la noi, dar eu sunt un caz fericit. Foarte multe localităţi o să întârzie şi mai mult”, crede Nanu.

În marile oraşe, cu un întreg departament economic în primărie, lucrurile merg mai repede. “Pentru mine, care am aparat administrativ mare, nu au fost probleme. Dar dacă ai 11 funcţionari în primărie şi doar unul face asta, îl omori”, susţine Gheorghe Falcă, primarul PDL al Aradului şi prim-vicepreşedinte al Ascociaţiei Municipiilor din România.

Falcă (PDL): “Ne-au făcut dependenţi de Guvern: faci ce trebuie, primeşti banii prin diverse alte formule. Nu faci, nu-i primeşti”

Birocraţia multiplicată nu este însă singura bombă aruncată de Guvern în primării de la începutul anului. Prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul a decis ca de la 1 ianuarie, primăriile să acopere minimum 25% din plata indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap, dar şi pentru însoţitorii acestora. “Au schimbat toată legislaţia pe social ca să plătim şi parte din indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap şi însoţitorii lor. Să plătim noi 25%. Iar procedurile pentru aceste plăţi trebuie să le faci lunar”, spune Falcă.

Marea presiune este tot la nivelul comunelor, acolo unde numărul asistaţilor de acest tip e mare, dar veniturile proprii sunt mici. “Probabil că o să dăm aceste ajutoare cât o să avem bani: o lună, două şi restul… vedem. Înainte de sfârşitul anului vom rămâne fără bani”, estimează primarul din Cornu. Nanu admite că intrarea în criză riscă să se suprapună peste campania pentru prezidenţiale, însă deocamdată nu are răspunsuri: “Adevărat. Dar dacă cei care au gândit legea nu s-au gândit şi la asta, ce să facem? Multe localităţi nu or să fie în stare să plătească indemnizaţiile în ultimele luni ale anului, indiferent de culoarea politică”.

Falcă crede că explicaţia ar fi într-o strategie a Guvernului de a avea primăriile la mână în an electoral. “Ne-au făcut acum dependenţi de Guvern. Faci ce trebuie, primeşti banii prin diverse alte formule, tot de la Guvern. Nu faci, nu-i primeşti. Eu am un buget, mi-l reduc, dar nu mor în tranşee. În comune însă ce să mai reducă? Ei au 10-15 funcţionari cu totul. Practic, Guvernul ţi-a luat toţi banii, pentru că cei care nu au aceşti 25% din fonduri proprii – iar cei mai mulţi nu-i au, vor lua din bugetul primăriei, că aceste indemnizaţii nu pot rămâne neplătite, iar Guvernul le va da doar unora după aceea, prin diverse alte formule”, consideră primarul din Opoziţie.

Voinea se justifică: “Monitorizarea. Aici e chestiunea”

Ministrul Liviu Voinea are şi el o explicaţie: monitorizarea de la Bucureşti. “Trebuie să fie transparenţă şi responsabilitate în cheltuirea banului public. Dacă până acum se făcea raportarea la nivel de capitol, până acum se face la nivel de obiect, la nivel de detaliu inclusiv la împărţirea banilor de salariu. Aceste lucruri de la 1 ianuarie se vor cunoaşte. Erau 27 de raportări lunare de la 13.000 de instituţii publice. Erau imposibil de monitorizat. Acum o vom putea face. Aici este chestiunea”, a susţinut ministrul pentru Buget, într-o emisiune la RTV.

Ministrul admite că noile ordine au bulversat administraţia, aceasta fiind principala cauză a întârzierilor salariale, dar susţine că lucrurile ar fi pe cale să se regleze. “Sunt 3.300 de şcoli care în decembrie, pe 9 decembrie plătiseră salariile, acum 1.300 de şcoli le-au plătit”, s-a apărat Voinea.

Sursa| gandul.info