DIVERSE | Este bine de ştiut: plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penala

Monica Mincu 12 June 2014

2 minutes read

In cazul in care o persoana a suferit o vatamare in urma unui act de urmarire penala poate sa se adreseze procurorului care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala. In acest sens, orice persoana vatamata in drepturile sale poate sa formuleze o plangere, si sa o depuna fie la procuror fie la organul de cercetare.

* Introducerea plangerii nu suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau a actului care formeaza obiectul plangerii.

Legea prevede obligatia organului de cercetare penala care a fost sesizat cu o astfel de plangere, de a o inainta procurorului in termen de 48 de ore de la primire. Procurorul este obligat ca in cel mult 20 de zile de la primire sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata.

De asemenea, daca s-a adus atingere intreselor legitime ale unei persoane, se poate face plangere si impotriva masurilor luate de procuror sau efectuate de catre acesta.

* Plangerea se rezolva de prim-procurorul parchetului, sau dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa Curtea de Apel, ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe laga Inalta Curte de Casatie si Justitie. Cand masurile au fost luate de persoanele amintinte anterior, plangerea va fi rezolvata de procurorul ierarhic superior.

** In articolul 278 din Codul de procedura penala se prevede un termen de 20 de zile in care trebuie facuta plangere impotriva rezolutiei sau dupa caz a ordonantei de neincepere a urmaririi penale, clasare, de scoatere de sub urmarire sau de incetare a urmaririi penale.

Atentie!
Dupa respingerea plangerii impotriva rezolutiilor sau ordonantelor la care am facut referire mai sus – de catre procuror – persoana vatamata precum si alte persoane ale caror intrese legitime sunt vatamate pot face plangere la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni potrivit legii competenta sa judece in prima instanta.

* Plangerea trebuie facuta cu respectarea termenului de 20 de zile de la comunicarea de catre procuror a modului de rezolvare.

Dosarul se trimite judecatorului in termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul. Trimiterea se face de catre parchet. Persoana care a facut plangerea trebuie citata iar prezenta procurorului este obligatorie. Se citeaza de asemenea si persoana fata de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire sau incetarea urmaririi penale.

Judecatorul va verifica rezolutia sau ordonanta atacata luand in calcul materialul din dosarul cauzei si inscrisurile noi prezentate. Plangerea trebuie rezolvata de judecator intr-un termen de 30 de zile de la primirea acesteia.

> Ce solutii poate sa pronunte judecatorul?

a. Respinge plangerea, prin sentinta, ca tardiva sau inadmisibila ori, dupa caz, ca nefondata, mentinand rezolutia sau ordonanta atacata;
b. Admite plangerea, prin sentinta, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului, in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale, dupa caz;
c. Admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si, cand problele existente la dosar sunt suficiente, retine cauza spre judecare, in complet legal constituit.

Atentie!
In caz de admitere prin incheiere actul de sesizare a instantei il constituie plangerea formulata de persoana vatamata in drepturi.

* Hotararea pronuntata prin sentinta (lit. a sau b) poate fi atacata cu recurs.