Munca “la negru” a fost un subiect des întâlnit în discursul public al guvernanţilor, însă puţine măsuri concrete au fost luate pentru combaterea fenomenului care a costat România peste 24 de miliarde de euro într-un deceniu. Eradicarea economiei subterane a fost un obiectiv asumat de toate guvernele ultimilor cinci ani, devenind chiar o problemă de “securitate naţională”, cel puţin la nivel declarativ. În total, circa 1,5 milioane de salariaţi lucrează la negru. Ei nu contribuie la bugetul de stat, nu strâng bani pentru pensie şi nu se bucură de asistenţă medicală în caz de boală.
Campania ZIUA MUNCII continuă azi cu un fenomen căruia niciun guvern n-a reuşit să-i dea de cap. Românii nu se tem că ar putea fi prinşi de autorităţi dacă lucrează la negru. Dintr-un raport al Comisiei Europene reiese că cei mai mulţi dintre ei acceptă să-şi primească salariul “în plic” din cauza lipsei unei alternative, respectiv a unor locuri de muncă legale. O măsură de natură să descurajeze acest fenomen ar fi reducerea contribuţiilor la asigurările sociale – CAS (la pensiile de stat), promisiune făcute de mai mulţi miniştri de Finanţe şi care ar urma să fie implementată, dacă sunt bani la buget şi dacă primim undă verde de la FMI, din iulie.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, susţine măsura reducerii CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. În opinia sa, cele mai bune căi de atac ale muncii la negru sunt intensificarea controalelor şi reducerea poverii fiscale.
„Trebuie să reducem povara fiscală pe muncă. Sunt mulţi care lucrează la negru din acest motiv – nu pentru că vor. Ei nu beneficiază de asistenţă de sănătate, de pensii, nu pentru că nu vor, ci pentru că povara fiscală este prea mare. Pentru un leu plătit, angajatorul dă 1,8 lei, ceea ce ne plasează pe locul şapte la nivel european”, a declarat Ionuţ Dumitru pentru gândul.
El susţine totodată închiderea “porţitelor” care permit ca unii angajaţi să contribuie cu mai puţini bani.
“Este un cerc vicios. Puţini contribuie la aceste sisteme şi de aceea au deficienţe financiare foarte mari (…) Există şi un decalaj între contribuabili în funcţie de forma de venit, diferenţiere care favorizează PFA-urile sau drepturile de autor. Moda este de a lucra pe PFA în loc de salariu pentru că sunt contribuţii mult mai mici. Sunt 300.000 – 400.000 de PFA-uri active în România. Ai spune la prima vedere că e o ţară de întreprinzători”, ne-a explicat şeful Consiliului Fiscal.
De ce lucrează românii la negru
Principalul motiv care îi determină să lucreze fără acte este, potrivit unui raport al Comisiei Europene, lipsa locurilor de muncă.
Mai mult de jumătate dintre europeni cred că există şanse mici ca autorităţile să-i prindă pe cei care lucrează la negru. În România, numărul persoanelor care cred că este uşor să scapi cu basmaua curată a crescut anul trecut cu 8% faţă de nivelul din 2007, al doilea cel mai ridicat procent după Cipru, la egalitate cu cel din Portugalia.
Totodată, 7% dintre românii au recunoscut că îşi primesc o parte din salariu “în plic”, la fel ca în Grecia sau Slovacia, dar mai mult decât în Bulgaria sau Ungaria.
Preţurile mai mici, faptul că ar fi făcut o favoare unui apropiat sau dorinţa de a ajuta pe cineva care are nevoie de bani sunt motivele principale care i-au îndemnat pe români pe apeleze la bunuri sau servicii din economia subterană.
Cititi articolul intreg pe www.gandul.info
