ZF continuă proiectul editorial „Economia judeţelor, la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel judeţean. Cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare judeţ, care sunt cele mai mari companii în funcţie de cifra de afaceri, cum se împarte economia judeţului între multinaţionale, antreprenori şi companii de stat, care este raportul dintre cei care muncesc şi asistaţii social, care sunt indicatorii sociali din zonă sunt doar o parte din informaţiile pe care cititorii ZF le vor regăsi la această rubrică. Astăzi vom prezenta principalii indicatori economici şi sociali ai judeţului Botoşani, care are o populaţie de peste 412.000 de locuitori şi numai 50.000 de salariaţi. Cu o rată a şoamjului sub media naţională, Botoşaniul trăieşte în principal din banii trimişi din Italia şi Spania de către locuitorii săi.
Doar unu din opt locuitori din judeţul Botoşani are un loc de muncă, în timp ce numărul pensionarilor este cu 50% mai mare decât al salariaţilor într-un judeţ în care cifra de afaceri totală a companiilor a fost de numai 1,1 mld. euro în 2012, cât face reţeaua de hipermarketuri Carrefour. Investiţiile străine pot fi numărate pe degete, iar datele oficiale arată că în judeţul Botoşani doar două companii – Elsaco (Valeriu Iftimie, Doru Popa, Petru Parfenov şi Ovidiu Jitaru) şi Rolana Tex (grupul italian Filivivi) – au avut în 2012 o cifră de afaceri mai mare de 200 mil. lei.
„Situaţia nu este aşa cum pare din indicatorii economici pentru că în Botoşani vin bani din afară, de la românii din Italia şi Spania.
Există consum în judeţ, hipermarketurile continuă dezvoltarea. Sunt discuţii cu un lanţ de magazine pentru o nouă unitate în municipiul Botoşani, iar reprezentanţii companiei ne-au spus că încasările lor au depăşit aşteptările“, a spus Ovidiu Portariuc, primarul de 36 de ani al municipiului Botoşani, oraş în care există în prezent magazine Lidl, Kaufland şi Carrefour.
Primarul estimează că în jur de 30.000 de botoşăneni sunt plecaţi la muncă în Italia şi Franţa, dar spune că nu are date exacte, însă nivelul redus al şomajului în judeţ (sub 5,5%) poate fi pus şi pe seama locuitorilor care au ales să părăsească ţara şi să-şi întreţină familiile cu bani câştigaţi în străinătate.
„Pentru Botoşani imaginea unui judeţ sărac s-ar putea să fie înşelătoare pentru că acolo există potenţial de creştere, doar că în prezent cetăţenii muncesc pentru propria subzistenţă, iar activităţile lor nu intră în radarul economic pentru că nu sunt interesaţi de zona comercială. Cu toate acestea, locuitorii de acolo nu sunt săraci şi nu cred că putem compara Botoşaniul cu Teleormanul de exemplu, care este într-adevăr un judeţ sărac“, explică Adrian Moraru, directorul general adjunct al Institutului pentru Politici Publice. Datele de la Registrul Comerţului arată că în judeţ sunt în jur de 4.600 de companii care au realizat în 2012 un profit cumulat de 40 mil. lei (aproape 10 mil. euro), iar investitorii străini au mai puţin de 3.000 de angajaţi.
Astfel, dacă indicatorii de consum arată bine în municipiul Botoşani, după cum spune primarul Ovidiu Portariuc, „pe partea productivă facem demersuri să atragem investitori“, criza din Ucraina fiind văzută de oficialii locali ca o oportunitate. „Vom organiza pe 14 mai o conferinţă de afaceri transfrontalieră cu scopul de a atrage investiţii din Moldova şi Ucraina. Poate criza asta să ne favorizeze şi pe noi“, a mai spus primarul municipiului Botoşani.
În opinia sa, nucleul economic al judeţului este format din cele „15 fabrici cu capital italian şi francez care produc textile de lux pentru Armani, Massimo Dutti sau Zara“, dar şi de companii din industria alimentară (Doly-Com – mezeluri şi Lacto Solomonescu – lactate) şi industria echipamentelor electronice (Elsaco şi Electro Alfa).
Iulian Căzăcuţ (foto), fondator şi acţionar al Doly-Com, a patra cea mai mare companie din Botoşani: Am dezvoltat o afacere aici pentru că m-am născut şi trăiesc aici. M-am gândit la relocare, poate undeva spre centrul ţării, unde sunt autostrăzi, nu aici, aproape de Ucraina. Însă cea mai valoroasă resursă este capitalul uman, iar o relocare cu tot cu echipa ar fi prea costisitoare.
„Industria textilă are o tradiţie îndelungată, însă în prezent este limitată doar la activităţile de prelucrare de bază, dar forţa de muncă existentă şi tradiţia din regiune reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea sectorului şi în alte trepte pe lanţul valoric“, se arată într-o prezentare a Botoşaniului.
Salariile mici (1.200 de lei/lună salariul mediu net) şi forţa de muncă pregătită ar putea atrage noi investitori în Botoşani, după cum susţine Ovidiu Portariuc, care spune că până în prezent infrastructura deficitară şi „o anumită limitare geografică“ au fost piedici în calea dezvoltării oraşului.
CV-UL POLITIC AL JUDEŢULUI BOTOŞANI
Ovidiu Iulian Portariuc (PSD), 36 de ani, primarul municipiului Botoşani
Absolvent al Facultăţii de Finanţe Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, timp de şapte ani a lucrat ca director executiv la compania Multiagra (care administrează o fermă agricolă şi zootehnică), o afacere de familie care a obţinut finanţări din fondurile de preaderare de 2 milioane de euro, potrivit CV-ului lui Portariuc. În perioada studiilor universitare, el a primit un premiu special din partea Direcţiei de Prognoză din cadrul Ministerului Finanţelor pentru interesul manifestat în cercetarea problemelor de pognoză macroeconomică.
Florin Ţurcanu (PNL), 41 de ani, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani
Membru al PNL de 16 ani, preşedintele Consiliului Judeţean din Botoşani şi-a început activitatea profesională la vârsta de 18 ani, ca asistent veterinar, meserie pe care a practicat-o timp de şase ani (fiind absolvent al liceului agroindustrial Sendriceni. Ulterior, timp de patru ani (1996 – 2000) a fost director la o firmă privată (potrivit CV-ului său), iar în 2000 a devenit viceprimar al comunei Suliţa şi totodată s-a înscris, la zece ani de la terminarea liceului, la facultate. A terminat în 2005 Faucltatea de Ştiinţe Juridice din cadrul Universităţii Ecologice “Dimitrie Cantemir” din Iaşi. A mai lucrat în Parlament, la prefectura judeţului şi iar în mediul privat, iar câteva luni în 2008 a fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani. În perioada 2008- 2012 a fost deputat din partea PNL, în Comisia pentru agricultură.
Costică Macaleţi (PSD), 58 de ani, prefectul judeţului Botoşani
De profesie inginer hidrotehnist (absolvent al Institutului Politehnic Iaşi), Costică Macaleţi a mai fost prefect al judeţului în perioada 2001- 2004, iar ulterior a primit două mandate succesive de deputat. A mai lucrat în instituţii precum Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani, Oficiul de Gospodărire a Apelor Botoşani sau în cadrul Staţiei Hidrologice Petroşani. A mai urmat cursurile unor programe de perfecţionare sau specializare oferite de Institutul Naţional de Administraţie şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Organizaţia Mondială a Sănătăţii /Institutul de Igienă şi Sănătate Publică/ Institutul de Cercetări şi Ingineria Mediului sau Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
PIAŢA MUNCII DIN BOTOŞANI:
Protopopiatul este unul dintre cei mai mari angajatori, salariile sunt cu o treime mai mici decât în restul ţării, iar tinerii migrează pentru a găsi un job
Cu o populaţie de peste 400.000 de persoane din care doar 50.000 au statut de salariat şi cu o economie în care investiţiile străine lipsesc, migraţia a fost, ca în celelalte judeţe sărace din regiunea Moldovei, singura soluţie viabilă pentru românii din Botoşani.
Peste 13.000 de locuitori ai Botoşaniului au plecat în străinătate pentru o perioadă îndelungată de timp, majoritatea în Italia şi Spania, iar alte 14.000 de persoane sunt temporar absente din ţară, potrivit rezultatelor de la recensământul din 2011.
Numărul celor plecaţi la muncă în străinătate ar putea fi în realitate de trei ori mai mare, potrivit estimărilor de la Statistică realizate la nivel naţional.
Spitalele, direcţia judeţeană de asistenţă socială, angajatorii din industria textilă (Formens, Artsana, Serconf, Conted, GT Company, Carreman, Rolana Tex, New Fashion, Italpant), compania de apă sau direcţia silvică sunt cei mai mari angajatori din judeţul Botoşani, potrivit datelor furnizate de Inspecţia Muncii din aplicaţia Revisal la finalul anului trecut.
Surprinzător este faptul că Protopopiatul Botoşani, organizaţia care are rol de „administrator“ al parohiilor, este un angajator de top al judeţului, aflat pe locul 12 şi care are, potrivit estimărilor ZF, peste 300 de salariaţi.
„Din nefericire, în judeţul Botoşani situaţia nu este tocmai roz, în ciuda eforturilor făcute de autorităţi pentru atragerea de investiţii, pentru că locuri de muncă noi nu s-au prea creat în ultimii ani. Avem un mare deficit la capitolul infrastructură, la care se adaugă şi instabilitatea economică. Mână de lucru este, însă tinerii, de exemplu, au dificultăţi în a se angaja, pentru că cei care mai fac angajări preferă să ia personal cu experienţă“, a explicat Daniela Lozneanu, inspector-şef adjunct pe relaţii de muncă în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) din Botoşani.
Ea a adăugat că migraţia este un fenomen des întâlnit în judeţ şi că, în momentul în care oamenii nu au reuşit să îşi găsească un loc de muncă acasă, au mers în străinătate, unde au avut şi salarii mult mai consistente.
Salariul mediu net în Botoşani este de circa 1.200 de lei net pe lună, cu o treime mai mic decât salariul mediu net pe economie.
Nici la capitolul de noi angajări situaţia nu e mai bună: dacă în alte judeţe s-au făcut câteva mii de noi angajări în 2013 faţă de 2012, în Botoşani numărul de noi locuri de muncă înfiinţate în ultimul an a fost de 400.
„Există, într-adevăr, şi angajatori care ocupă locuri fruntaşe în materie de afaceri şi profitabilitate. Concedieri colective nu am prea avut în ultima vreme, iar locuri de muncă noi s-au mai creat în industria confecţiilor. Însă în această industrie se fac angajări pe salariul minim pe economie şi, uneori, se mai dau bonuri de masă. Şi în administraţia publică, un absolvent de facultate, angajat ca debutant, primeşte tot salariul minim pe economie“, a mai spus inspector-şef adjunct din cadrul ITM Botoşani.
O companie aflată pe locul 14 în topul celor mai mari angajatori din Botoşani şi pe locul 4 în judeţ după cifra de afaceri este procesatorului de carne Doly-Com. De ce a rămas un antreprenor român într-un judeţ deficitar în materie de infrastructură şi investitori?
„Am dezvoltat o afacere aici pentru că m-am născut şi trăiesc aici. M-am gândit la relocare, poate undeva spre centrul ţării, unde sunt autostrăzi, nu aici, aproape de Ucraina. Însă cea mai valoroasă resursă este capitalul uman, iar o relocare cu tot cu echipa ar fi prea costisitoare“, a explicat Iulian Căzăcuţ, fondator şi acţionar al Doly-Com. Compania are în prezent avem 330 de angajaţi.
„Ne bazăm foarte mult pe formarea profesională a oamenilor, mai recrutăm şi din rândul celor care s-au întors acasă după ce au lucrat în Germania. Tot timpul am acordat credit tinerilor, ne-am «autorizat» ca şcoală de formare profesională, iar toţi inginerii şefi de secţii au în prezent sub 30 de ani“, a mai spus Căzăcuţ.
Sursa: www.zf.ro
