Acordul de mic trafic la frontieră între România şi Ucraina, un document pe care cele două ţări îl negociază din 2008, a fost semnat, marţi, la Bruxelles, la nivel de miniştri de externe ai celor două ţări. Este o semnare „ad referendum” a textului, semnarea propriu-zisă a documentului, la un nivel superior, urmând să aibă loc după ce partea ucraineană finalizează procedurile interne, anunță MAE.
Documentul a fost semnat în marja reuniunii NATO-Ucraina de la Bruxelles de șeful diplomației române, Titus Corlățean, și omologul său de la Kiev, Andrii Deșcița.
Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte şi de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maxim 50 de km de linia de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km.
Practic, locuitorii din această zonă, fie din România, fie din Ucraina, vor putea trece frecvent frontiera și vor putea rămâne în zona prevăzută de acord a celuilalt stat pentru o perioadă care să nu depășească trei luni de ședere neîntreruptă.
De prevederile Acordului beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin trei ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Acestor persoane li se adaugă şi soţul/soţia, copiii minori sau majori aflaţi în întreţinere (inclusiv adoptaţi), chiar dacă aceştia locuiesc de mai puţin de trei ani în zona de frontieră.
Persoanele menţionate mai sus pot trece frontiera româno-ucraineană fără viză, pe baza permisului de mic trafic de frontieră.
Ministerul de Externe precizează că, din punct de vedere tehnic, semnătura ad referendum semnifică autentificarea cu caracter provizoriu a textului convenit în urma negocierilor, semnarea definitivă a acordului urmând a avea loc după finalizarea de către partea ucraineană a procedurilor interne necesare in acest scop. Partea română a îndeplinit formalităţile necesare în cursul lunii martie 2014, informează MAE.
România, ca țară membră UE, a propus părții ucrainene semnarea acestui acord încă din 2008. Polonia, Slovacia și Ungaria aveau deja semnate astfel de documente cu Ucraina.
Inițial, negocierile cu partea ucraineană au avansat rapid, dar la un moment dat s-au împotmolit și practic au rămas blocate după venirea lui Viktor Ianukovici la putere, în 2010.
Legislația europeană permite încheierea unui astfel de acord bilateral între o țară UE și statele cu care are graniță comună, dar care nu sunt membre UE. Scopul este de a înlesni accesul cetățenilor care locuiesc în aceste țări din apropierea frontierei externe a UE. Astfel, în cazul încheierii unui astfel de acord, locuitorii din apropierea graniței nu vor avea nevoie de vize, ci vor primi un permis de mic trafic frontalier local, valabil pe o perioadă de minim un an, care le va permite să se deplaseze liber într-o zonă bine stabilită de la frontiera cu celălalt stat.
În 2008 partea română a propus și Serbiei și Republicii Moldova semnarea unor acorduri de mic trafic la frontieră.
Negocierile cu Chișinăul au durat circa un an și jumătate și abia după venirea la putere a prooccidentalilor s-a reușit semnarea Acordului, în noiembrie 2009, documentul intrând în vigoare de la sfârșitul lui februarie 2010.
În ceea ce privește Serbia, negocierile nu s-au mai finalizat, mai ales că între timp Serbia a semnat un Acord de asociere cu Uniunea Europeană și se bucură deja de un regim liberalizat de vize.
Scopul unor asemenea acorduri era facilitarea circulației transfrontaliere pentru comunitățile din regiune și asigurarea unei continuități în relațiile dintre locuitorii aflați de o parte și de alta a frontierei. Odată cu liberalizarea vizelor pentru cetățenii din aceste state non-membre UE (cum va fi și cazul Republicii Moldova peste câteva luni), astfel de acorduri devin mai puțin atractive.
Sursa: www.digi24.ro
