NATIONAL | MOMENTUL CHEIE în care s-a aflat despre avionul prăbuşit. STENOGRAME: autorităţile au jucat o jumătate de oră TELEFONUL FĂRĂ FIR înainte de a pleca în căutarea epavei

O jumătate de oră. Atât le-a luat autorităţilor, luni după-amiază, să înceapă efectiv căutarea epavei avionului pilotat de Adrian Iovan. Timp de 30 de minute, în lipsa antenei care ar fi putut transmite cu exactitate prin satelit locul în care s-a prăbuşit avionul, instituţii-cheie s-au pierdut într-un lung şir de telefoane şi au sfârşit spre a pune comanda întregii operaţiuni în mâinile ISU Alba.

Noi stenograme ale discuţiilor dintre şeful ISU “Crişana” şi opreratorul turnului de control în ziua de 20 ianuarie indică cu exactitate momentul în care atât Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, cât şi turnul de control al ROMATSA au aflat despre avionul prăbuşit în Munţii Apuseni. Astfel, stenogramele publicate de televiziunea publică arată că informaţia a ajuns la turnul de control Oradea la 16:04:36, adică cu 3 minute după ce copilotul Răzvan Petrescu şi-a sunat tatăl să-i spună că avionul s-a prăbuşit în munţi, dar toţi cei 7 pasageri sunt în viaţă.

Primul implicat în misiunea de salvare, fără succes însă, a fost elicopterul SMURD de la Târgu Mureş, ridicat de la sol la 16:30, arată raportul oficial al Guvernului.

Gândul a refăcut, cu ajutorul celor implicaţi, filmul celor 30 de minute în care s-au dat telefoane şi ordine, fără un plan concret, însă, de la care să înceapă căutarea.

Momentul zero: prăbuşirea. Rudele şi prietenii victimelor dau telefoane de salvare

Pierdut de pe ecranul radarului, avionul pilotat de Adrian Iovan care ducea o echipă de transplant, cu ficatul unui pacient, la Oradea, era deja, la ora 16:02 subiectul preocupării dr. Ioan Baş, general de brigadă, şeful ISU Bihor. “Ce puteţi să-mi spuneţi despre cursa asta, cu sanitarul ăsta?”, interoga el turnul de control, fără însă a primi decât supoziţia că “nu aere absolut nimica, din câte ştim noi, e ok”.

Discuţie turn Oradea – ISU Oradea
20 ianuarie, ora 16:02:10
Sursa: TVR

EXE TWR ORADEA: Alo!
ISU: Turnu’ sunteţi?
EXE TWR ORADEA: Da, da!
ISU: Bună ziua. Generalul Baş, şef ISU „Crişana”. Alo! Ce puteţi să-mi spuneţi despre cursa asta, cu sanitarul ăsta?
EXE TWR ORADEA: Momentan nimic, ruta am înţeles că îl aude cu întrerupere, nu se aude cu noi. Nu-i dăm frecvenţă şi nici pe radar nu-l vedem.
ISU: Şi nu ştim în ce zonă e acuma?
EXE TWR ORADEA: Deci ultima oară a fost la vreo 60 de kilometri de intrare cu noi în zonă.
ISU: Asta ce înseamnă?
EXE TWR ORADEA: În exteriorul zonei sud-est faţă de Oradea, deci, teoretic, ar trebui să-mi intre. Cam în 10-15 minute ar trebui să fie cu mine în fonie, să încerce să mă contacteze.
ISU: Da’ nu-i căzut…
EXE TWR ORADEA: Nu credem că-i căzut, noi credem că nu are absolut nimica. Din câte ştim noi, e ok.

La 16:01, cu un minut înainte, aeronava BN2 se prăbuşise însă, iar copilotul a dat primul telefon tatălui său, indicându-i şi locul aproximativ al aterizării forţate: “între Peştera Scărişoara şi localitatea Beliş”.

Trei minute mai târziu, generalul Baş suna din nou la turnul de control. De data aceasta nu să ceară, ci să ofere informaţii ROMATSA, de la care autorităţile aşteptau, conform protocoalelor, să vină de fapt alerta. Antena care emitea semnalul dispozitivului de localizare ELT în banda 406 MHz, conectată la satelit, fusese însă ruptă.

Discuţie turn Oradea – ISU Oradea
20 ianuarie, ora 16:04:36
Sursa: TVR

EXE TWR ORADEA: Oradea, alo!

ISU: E căzut!

EXE TWR ORADEA: E căzut?

ISU: Am primit acum informaţia de la inspectorul general. E căzut undeva între Câmpeni şi Abrud.

EXE TWR ORADEA: Am înţeles. Vai, ce naşpa! Ok.

ISU: În judeţul Alba.

EXE TWR ORADEA: …

ISU: Să vedem dacă se impune procedural, să vedem cu căutarea.

EXE TWR ORADEA: Ok.

Primii oficiali alertaţi: Arafat, Burlui, Grădinaru, Duşa

Informaţia despre avionul prăbuşit a ajuns la turnul de control de la generalul Baş care, la rândul său, fusese contactat undeva între 16:02 şi 16:04, de Ion Burlui, fostul şef al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Burlui primise SMS de la Raed Arafat, aflat la un congres la Budapesta, dar alertat, potrivit raportului Guvernului, de medicii Irinel Popescu de la Spitalul Fundeni şi Victor Zota, şeful Agenţiei Naţionale de Transplant. Zota şi Popescu fuseseră primii la care doctorul Radu Zamfir a căutat ajutorul, imediat după impact.

Raed Arafat a dat, în primă instanţă, trei telefoane: la Ion Burlui, la Dorel Grădinaru, şeful aviaţiei de la Interne, şi la ministrul Apărării, Mircea Duşa, primul om politic care a aflat despre accident. „Atunci am sunat la cele trei persoane care am considerat că e important să afle imediat, pentru a activa sistemul: unul este inspectorul general pentru situaţii de urgenţă, unul era inspectorul general de aviaţie din cadrul Ministerului de Interne, unde se află elicopterele SMURD şi elicopterele dânşilor, şi unul era ministrul Apărării, ministrul Duşa, pentru că dânşii au şi atribuţii clare în căutare, salvare pe calea aerului şi de recunoaştere în caz de accident aviatic, pentru alertarea elicopterelor din zonă”, a relatat Arafat, joi seara, într-un interviu la Digi 24.

La 16:06, după ce sună la Oradea, Bului mai dă un telefon, la doctorul Zamfir. Chiar dacă acesta a dat la acel moment coordonatele indicate de radar, a rămas încă neclar de ce autorităţile au mers, mult timp, inclusiv pe alte piste. “Doctorul Zamfir a furnizat reperele vizualizate pe ecranul radar al aeronavei (Peştera Scărişoara, localitatea Beliş) şi a  efectuat evaluarea primară a victimelor şi acordarea primului ajutor”, se arată în nota oficială a Guverenului.

16:07, momentul critic în care informaţia a ajuns la ROMATSA

Ce s-a întâmplat concret în instituţii puţin după ora 16:00, când a fost anunţat Arafat pe telefonul personal, e greu de reconstituit din rapoartele oficiale. Nota prezentată de Gabriel Oprea Guvernului lasă, în timpul acestor câteva minute până când doctorul Zamfir a sunat şi la 112, la ora 16:16, un gol.

Celor implicaţi în operaţiune în ziua aceea le-au rămas în minte doar câteva zeci, poate şi sute de telefoane, care s-au dat haotic, dintr-o instituţie în alta, informaţia învârtindu-se practic într-un cerc în care toată lumea o aflase, dar nimeni nu putea lua decizia unui plan concret, în lipsa localizării exacte.

De la Burlui, prin Baş şi ulterior prin turnul de control, vestea a ajuns la centrul de comandă al ROMATSA la aproximativ 7 minute după accident.

“ROMATSA nu a fost alertată decât prin turnul de control, pentru că antena de 406 MHz a fost ruptă. Turnul de control a sunat la ACC, la Bucureşti. Totul se întâmpla în jurul orei 16:07”, susţin surse din companie contactate de gândul.

Chiar dacă totul plecase de la ISU, instinctul celor de la ROMATSA, care nu ştiau prima sursă a informaţiei la acel moment, a fost să sune tot la ISU. “Şeful de tură a luat legătura cu ISU la telefon şi a putut confirma. Se ştia şi o poziţie”, arată sursele citate.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat ISU Alba şi ISU Mureş.

Centrul operativ de la Ministerul Transporturilor, încă “nelocalizat”

Din raportul oficial despre funcţionarea instituţiilor, prezentat de vicepremierul Gabriel Oprea, miercuri, Guvernului reiese că ROMATSA a fost alertată abia “între orele 16.28 şi 16.33”, prin STS, “conform procedurilor de operare”, după apelul făcut la ora 16:16:26, de doctorul Radu Zamfir la 112.

Tot atunci, au plecat noi semnale spre instituţii deja anunţate: ISU Cluj, SJA Cluj, IPJ Cluj, IJJ Cluj, MapN. Alerta a ajuns şi la Salvamont Braşov (16:34) şi la Elicopter Târgu Mureş.

Ca urmare a acestei operaţiuni, ROMATSA a susţinut că nu a mai declanşat procedurile interne de căutare a epavei întrucât ISU se ocupa deja de operaţiune.

“A existat un şef al acţiunii la ISU judeţean”, confirmă pentru gândul sursele citate. Nota Guvernului întăreşte ipoteza coordonării de la nivel judeţean şi nu de la Bucureşti: Abia la 18.15, după încercări nereuşite de survolare a zonei cu elicopterul, comandantul intervenţiei – prim-adjunct al ISU Alba – a dispus organizarea sectoarelor de căutare-salvare, pe direcţii şi formaţiuni de intervenţie: Sud – ISU Alba; Nord – ISU Cluj; Est-Vest – personal Ocol Silvic (pădurari); Vest-Est – ISU Bihor”

La Alba, coordonatorul operaţiunii a fost colonelul Dorel Sofica, dublat, pe teren de prim-adjunctul său, colonelul Cornel Oprişa.

Nu este însă clar de ce în cele 24 de minute scurse între 16.04 când a aflat turnul de control şi 16.28 când a fost alertată prin STS, ROMATSA şi Ministerul Transporturilor nu au declanşat procedurile interne pentru situaţii de urgenţă care presupuneau un centru operativ la minister, care să informeze inclusiv  ministrul, şi, în subordinea acestuia, un centru de coordonare în ROMATSA.

Solicitarea adresată de gândul ministrului Ramona Mănescu pentru a explica de ce nu a fost creat acest centru operativ  – prevăzut în HG 741/2008, care era obligat să “monitorizeazeze activitatea de căutare a aeronavelor civile implicate în accidente de aviaţie civilă pe teritoriul României şi de salvare a pasagerilor” şi să “gestioneze informaţional situaţiile de criză” – a rămas până la această oră fără răspuns.

O necunoscută rămâne şi cum au fost folosite informaţiile furnizate de celelalte aeronave care au survolat în seara respectivă zona şi cărora li s-a cerut să recepteze semnalul SOS şi să transmită coordonatele de localzere.

Preşedintele CJ Alba: “Nu s-a ştiut nici măcar o clipă în ce loc sunt. Prin miros i-au găsit. Dar instituţiile din Alba şi-au făcut datoria”

Cert este că prima încercare de localizare şi salvare menţionată oficial s-a făcut cu elicoperul SMURD de la Târgu Mureş care a survolat zona dela 16:30, dar numai până la 17.15, când s-a întors din cauza ceţii şi a plafonului de nori. Abia o oră mai târziu şeful operaţiunii de pe teren, de la ISJ Alba, a dispus organizarea sectoarelor de căutare.

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, are însă altă versiune. Contactat de gândul, Dumitrel a povestit că încă din primele momente de la alertă, atât salvamontiştii, cât şi poliţiştii, jandarmii şi ofiţerii SRI din Alba au plecat să caute epava, cu toate că nu ştiau unde se află.

Coordonatele corecte, spune şeful CJ, au rămas de altfel necunoscute până la final. “Nu s-a ştiut nici măcar o clipă în ce loc al României este (epava, n.red.). Niciodată nu s-a ştiut o coordonată clară, din ce cunosc eu cel puţin. Dacă o fi existat cineva în România care să aibă tehnica necesară…, dar eu nu cred”, arată Dumitrel.

Cum i-au găsit atunci localnicii? “Oamenii au avut noroc. Cei care i-au găsit au fost oameni care dacă nu simţeau mirosul focului făcut de domnul doctor Zamfir, nu i-ar fi găsit. Nu se vedea nimic, nici la 2 metri. Prin miros au ajuns la ei”, susţine preşedintele CJ Alba.

Potrivit lui Dumitrel, indiciile de localizare oferite lui Gheorghe Trif, Gheorghe Giurgiu şi Argentin Todea, au venit de la autorităţi.

„Fără localnici, pădurari, în condiţiile în care nu am avut o tehnică susă la punct, nu puteam să-i găsim. Dar primele indicii cei care i-au găsit le-au avut de la poliţie, de la ISU şi de la alte instituţii speciale – SRI şi altele. Şeful de post de la Câmpeni, primarul din Albac, Todea, ei le-au dat. Nu trebuie neglijat că instituţiile statului şi-au făcut datoria. ISU, poliţie, jandarmi, SRI, toţi au plecat în 2 minute de când s-a dat alerta. S-au făcut echipe dinspre Bihor, Alba, Cluj, jandarmi, salvamontişti, pădurari, localnici, oameni care ştiau foarte bine zona. Cred că mai mult de atât nu se putea face în condiţiile care au fost. Şi fără localnici era imposibil să ajungi acolo”, susţine şeful CJ.

Marea hibă a întregii operaţiuni rămâne haosul din jurul localizării. “Coordonatele nu le-au primit corect. Din ce ştiu eu, datele acestea au venit de la Autoritatea Aeronautică şi de la STS”, arată Dumitrel spre Bucureşti.

Aceleaşi coordonate sunt şi acum incerte. După măsurătorile topografice, primele date arată că locul accidentului ar fi fost de fapt în judeţul Cluj, la câteva sute de metri de graniţa cu Alba. “Informaţiile mele spun că nu sunt în judeţul Alba”, confirmă Dumitrel.

Sursa:www.gandul.info