Cu epoca găleţii electorale pe sfârşite, Guvernul îşi adaptează oferta investind în 2014, an cu trei scrutinuri deja anunţate – europarlamentare, referendum pentru revizuirea Constituţiei şi prezidenţiale – în “cultură şi tehnologie”. Biblioteci dotate cu calculatoare conectate la internet, botezate biblionet, spaţii de recreere pentru pensionari şi cămine culturale renovate se vor construi sau se vor extinde împânzind comunele şi micile oraşe. Banii vin, în cea mai mare parte, prin Ministerul Dezvoltării, printr-un program deja existent, dar adus, în 2014, la apogeul finanţării guvernamentale.
Astfel, pentru modernizarea ori pentru dotarea aşezămintelor culturale din comune şi din micile oraşe, în bugetul pentru 2014 au fost prevăzute 92 de milioane de lei – nu mai puţin de 20 de milioane şi jumătate de euro – de şase ori mai mult decât în anul precedent şi cu aproape 25 de milioane de lei mai mult decât s-a cheltuit în România în acest scop din 2009 până azi. Toate cele 426 de investiţii selectate de Ministerul Dezvoltării din 560 de cereri ar urma să se finalizeze sau să se apropie de sfârşit până în decembrie.
“Sincer, cam politică-i asta, dar eu am nevoie. Că e făcută politic, e treaba lor. Ne prinde bine. Orice mână întinsă e aur, mai ales pentru o comună ca a mea”, spune liberalul Constantin Liţoiu, primar la Zătreni, în Vâlcea. De pe locul al doilea în lista proiectelor care vor primi bani pentru aşezăminte culturale, primarul face deja planuri pentru suta de mii de euro pe care o aşteaptă de la Guvern. Va renova clădirea fostei şcoli, face o bibliotecă, extinde “biblionetul” – concept nou, dar asimilat rapid când comunitatea sexagenară o cere – de la 6 la 12 calculatoare şi face loc şi unui “club de bătrâni, pentru pensionari”: “Se vor delecta şi ei în timpul liber cu un remmy, o tablă, un şah, mai deapănă amintiri că nu se ştie cât e viaţa de lungă”.
La Oituz, în districtul politic al lui Viorel Hrebenciuc, primarul Ioan Osoloş (PSD) e încă neîncrezător, deşi i s-a aprobat proiectul de 1 milion de euro. “Eu am în plan o casă pentru tineret, cu bibiotecă şi mese de tenis. Discoteca o avem acum la cooperativă, un spaţiu modern, e o discotecă faină. O să o mut la Centrul pentru tineret când se face, la etajul unu. Dacă se face”, se îndoieşte încă primarul, dar îţi pune speranţa în Dragoş Benea, şeful CJ şi al PSD la judeţ.
Anul 2014, de trei ori electoral. 79% din primăriile finanţate sprijină USL
Planurile primarilor au luat avânt după ce anul trecut niciunul dintre cei contactaţi de gândul nu primiseră niciun leu pentru proiectele de investiţii locale, însă acum, după adoptarea bugetului pe 2014, s-au trezit, fericiţi, pe locuri fruntaşe la cereri admise.
Pentru “Programul prioritar naţional pentru reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul mic urban”, Guvernul a pus anul acesta un asterisc la restricţiile bugetare, găsind mai mulţi bani ca niciodată de împărţit în primării. Aşa se face că dacă între 2009 şi 2012 statul a finalizat lucrări la 32 aşezăminte culturale cheltuind 53.361.000 de lei, iar în 2013 a trimis încă 14 milioane de lei în comune pentru a închide alte 22 de şantiere, cu totul altfel arată intenţiile în anul de trei ori electoral 2014. “Pentru anul 2014 se estimează un necesar de fonduri în suma de 92.000.000 de lei, fonduri care asigură finalizarea lucrărilor la 10 obiective de investiţii din programul anului 2013, preconizate a fi în execuţie în anul 2014 şi finanţarea parţială pentru 52 de obiective de investiţii noi”, se arată în Legea bugetului.
Legea Bugetului: Sursa: Camera Deputaţilor
Înainte însă ca banii să fie o certitudine, Ministerul Dezvoltării a făcut, pe finalul anului 2013, o triere a planurilor primarilor. Unii au aflat de selecţie prin Consiliile Judeţene, alţii prin partid, alţii de la colegi, iar alţii n-au aflat deloc. Ministerul Dezvoltării s-a acoperit însă: a postat un anunţ pe site că până pe 22 octombrie aşteaptă solicitări. A primit 560. Cerute din scurt, cele mai multe au venit în ultima zi.
“Cred că 80% din primari au ştiut. Unii probabil n-au avut nevoie, alţii au văzut prea târziu şi n-au avut timp să mai facă documentele. Eu lupt de câţiva ani, le aveam pregătite dinainte”, îşi deconspiră liberalul Liţoiu secretul succesului. Primăria sa se altă pe locul al doilea între cele 379 primării de comune acceptate la finanţare.
O comisie internă a ministerului a dat punctaje şi a decis: 488 de cereri au fost declarate eligibile şi 72 scoase din start din joc. Din cele 488, a selectat 426 şi a respins 62.
Sursa: www.gandul.info
