NATIONAL | OMUL CARE JOACĂ LA RULETĂ SOARTA FIRMELOR DIN ROMÂNIA

Spune că a fost asuprit de regimul comunist, însă își impune autoritatea prin tertipuri specifice acelor vremuri. Controversatul președinte al Camerei de Comerț se vrea „nașul“ tuturor afacerilor private din România

În ultima perioadă, numele lui Mihail Vlasov a apărut nu în publicațiile economice, așa cum ar fi fost poate firesc prin prisma funcției de președinte a Camerei de Comerț și Industrie a României, nici în cele juridice, unde ar fi putut fi amintit grație profesiei de avocat, pe care o exercită de aproape 40 de ani, ci mai degrabă în tabloide. Totul a pornit de la un dosar de cămătărie instrumentat de DNA, în care președintele CCIR are calitatea de parte vătămată, după ce ar fi împrumutat în mai multe rânduri sume uriaşe de la cămătari, la o dobândă de 10% pe zi.
Potrivit rechizitoriului, membrii clanurilor Duduianu şi Caran se atenționau reciproc când în vreun cazinou intra așa-numitul „tataie“, „moşu“, „moşneagu“ sau „bătrânu“, cunoscut pentru apetitul nestăvilit pentru jocurile de noroc (în speță, ruletă). Dar și pentru solvabilitate: potrivit unui martor în dosar, într-o seară, omul de afaceri ar fi împrumutat nu mai puțin de 1,5 milioane de euro de la un cămătar, sumă pe care a returnat-o a doua zi. Potrivit interceptărilor, diverși jucători au estimat că, numai anul trecut, Vlasov ar fi pierdut în cazinouri suma de șapte-opt milioane de euro.

Și totuși, de unde banii?

Sursa acestor sume este destul de neclară. Potrivit Registrului Comerțului, nici Mihail Vlasov și nici celebrele sale fiice, Vanda și Ingrid, nu sunt asociați în nicio companie activă, ci doar soția sa, Viviana, este asociată în Casa Wanda. Rămân, astfel, profitul cabinetului de avocatură din Iași și banii încasați de la CCIR. Însă, conform propriului său CV, Vlasov nu primește salariu de la Camera de Comerț. „Organizația este condusă de persoane alese transparent și democratic, nesalariate, oameni dispuși ca alături de jobul lor să facă și acest voluntariat“, explica el într-un interviu dat anul trecut.

Cel mai probabil, avocatul ar trebui să caute în dicționar definiția cuvântului „voluntariat“. Potrivit unor informații apărute în presă, președintele CCIR ar fi avut la dispoziție, în perioada 2008-2011, un fond de protocol de peste cinci milioane de euro, iar pentru 2012 ar fi cerut să i se aloce încă 2,6 milioane de euro. Când unii membri ai CCIR au devenit prea curioși în legătură cu destinația banilor, Vlasov le-a dat răspunsuri agresive sau zeflemitoare.

Aceste cheltuieli misterioase, dar și depășirea cu aproape 1,5 milioane de euro a bugetului pe 2011 al CCIR au făcut ca unele camere județene de comerț să depună o plângere la DNA împotriva președintelui și să-i intenteze acestuia un proces în primăvara lui 2012. Represaliile au venit după un an, când patru camere (cele din Dolj, Vâlcea, Prahova și Bacău) au fost pur și simplu date afară din CCIR. „Excluderea are un scop clar: pierderea calităţii procesuale a camerelor excluse şi anularea procesului prin care se contestă descărcarea de gestiune pentru 2011“, au explicat reprezentanții organizațiilor cu pricina. Acestea au contestat decizia în instanță și au câștigat recent procesul.

Neregulile din contabilitatea insti­tuției conduse de controversatul avocat ieșean ar putea fi doar miza secundară a conflictelor. CCIR este acționară într-o serie de companii valoroase, perla coroanei fiind Romexpo SA. În plus, Camera deține jumătate din impozantul bloc de birouri cu 15 etaje din centrul Capitalei în care își are sediul.

Președinte absolut și irevocabil

Adesea, setea de bani merge mână-n mână cu foamea de putere. Așa se face că anul acesta a marcat cea de-a patra încercare a CCIR de a-și subordona Registrul Comerțului, instituție cu venituri anuale de peste 60 de milioane de euro și cu un patrimoniu evaluat la peste 10 milioane de euro. „Tranzacția“ era aproape finalizată, Parlamentul aprobând propunerea, dar s-a lovit de zidul Curții Constituționale, care a anulat-o pentru că nu îndeplinea criteriile de constituționalitate.

Acum, instituția condusă de Mihail Vlasov se ia din nou la trântă cu prevederile constituționale (în final, încercarea nu costă nimic), prin lansarea unui proiect de lege calificat de presă și de alți membri ai breslei drept scandalos și fără nicio motivare. Eventuala aprobare a acestui proiect ar da președintelui CCIR prerogativa de a avea un număr nelimitat de mandate și dreptul de a invalida alegerea oricărui șef de cameră de comerț din țară (principalele prevederi sunt enumerate în caseta din dreapta paginii).

Revista Capital a înaintat Camerei propunerea de a realiza un interviu cu președintele Vlasov, pentru a afla motivarea acestui proiect, însă solicitarea nu a fost onorată, la fel cum nici întrebările trimise pe adresa de e-mail nu și-au găsit răspuns. De altfel, extrem de tăios și vocal în relația cu membrii organizației, Mihail Vlasov tace, în general, în fața presei.

Totuși, anul trecut a acordat un amplu interviu publicației online Lumea Justiției, apropiată Antenei 3. Începutul articolului este relevant: „Avocatul Mihail Vlasov are o personalitate puternică, este genul de șef care nu acceptă greșeli, eschivări sau trădări și este atent la orice detaliu.

Prietenul mai-marilor zilei

Președintele CCIR povestește și despre vechea sa prietenie cu Mona Pivniceru, iar cuvintele exprimate dovedesc că această prietenie este una adevarată, durabilă și plină de respect, „așa cum rar mai putem întâlni în acest veac măcinat de interese și sărăcit de autentice valori“.

După cum reiese din declarațiile lui Vlasov, apropierea de fostul ministru al Justiției este dublată de respectul purtat altor oameni politici cel puțin la fel de celebri: premierul Ponta („această nouă atitudine a Guvernului față de mediul de afaceri aparține premierului Victor Ponta. Și pentru această deschidere, îl salut și-i mulțumesc) sau președintele Senatului, Crin Antonescu („am cunoscut puțini oameni de deschiderea, toleranța și înțelegerea pentru dreptul la opinie a celuilalt, așa cum este domnul Crin Antonescu“).

Apropierea de liderii politici și de unii din șefii camerelor de comerț din teritoriu, care i-au acordat votul de încredere în ciuda unor abuzuri evidente, l-au menținut pe nea Mișu (așa cum se spune că îl alintau interlopii ce îi finanțau serile de ruletă) pe valul puterii absolute, sau cel puțin al impresiei de a deține această putere. Viitorul lui Mihail Vlasov în fruntea camerelor de comerț rămâne o poveste de urmărit, dacă nu pentru final, măcar pentru picanteriile care se ascund în spatele acestui personaj spectaculos.

CONTROVERSELE NOULUI PROIECT

• Mandatul președintelui rămâne de 5 ani, însă este eliminată prevederea conform căreia acesta poate fi reînnoit o singură dată.
• Firmele trebuie să își actualizeze anual datele furnizate CCIR, altfel nemaiputând funcţiona, chiar dacă sunt înscrise la Registrul Comerţului.
• CCIR va aviza organizarea de târguri și expoziţii de către orice persoană fizică sau juridică (inclusiv de către Guvern).
• Guvernul a avut un punct de vedere critic la adresa proiectului, Senatul l-a respins, la rândul său, iar acum se află în dezbaterea Camerei Deputaților.

AVEREA CCIR

• CCIR este acționar, între altele, la companiile Romexpo, Rominvent, Parcul Industrial Mangalia, Depozitarul Central sau World Trade Center.
• Romexpo a raportat anul trecut active de 228 mil. lei, afaceri de 45 mil. lei și un profit de peste un milion.
• Rominvent are active de 12 mil. lei, iar în 2012 a ajuns la o cifră de afaceri de 14,7 mil. lei și un profit de 4,3 mil. lei.
• Centrul de Afaceri Marea Neagră President SA și Administrarea Parcului Industrial Mangalia SRL au avut în 2012 active de 10 mil. lei și o cifră de afaceri de 1,4 milioane de lei.

 5% din totalul firmelor din România sunt afiliate la camerele de comerț din țară, potrivit unor informații neoficiale. Cifra este prea mică pentru a conferi o
minimă reprezentativitate organismului condus de Mihail Vlasov

Sursa:www.capital.ro