INTERNATIONAL | Europarlamentarii români în faţa politicii anti-români de la Londra: „Asistăm la o retorică isterică şi nejustificată. Să nu credeţi că doar la noi politica arată cum arată”

Atât cât le permit pârghiile sistemului politic al Uniunii Europene, reprezentanţii României în Parlamentul European au încercat să ia atitudine în faţa retoricii anti-imigraţie promovate în Marea Britanie, în special de partidul eurosceptic UKIP, dar mai nou şi la nivelul Guvernului conservator, prin vocea premierului David Cameron.

Dacă liberalii (PNL) şi socialiştii (PSD) sunt mai rezervaţi, nerepezindu-se să atace simple vorbe aruncate la Londra într-un context puternic încărcat electoral, popularii (PDL) au încercat să provoace o dezbatere în plenul Parlamentului, care să implice şi punctul de vedere, mult mai puternic al Comisiei Europene. Nu au obţinut-o acum, pentru că grupurile politice de la Bruxelles nu au picat de acord, astfel că românii au rămas la nivelul interpelărilor şi întrebărilor orale din plenul Parlamentului, cu promisiunea că la anul vor avea şi o reacţie a Comisiei.

Dincolo de atacurile anti-europenilor de la UKIP împotriva românilor şi bulgarilor, pentru care piaţa muncii din Marea Britanie se va deschide obligatoriu de la 1 ianuarie, promovate intens de presa tabloidă din Regat, europarlamentarii români contactaţi de gândul iau în seamă mai ales recentele declaraţii ale premierului Cameron, care a vorbit de intenţia de a introduce limitări în sistemul beneficiilor sociale şi de a limita dreptul la liberă circulaţie în UE, în cazul în care un stat atinge un anumit număr anual de imigranţi.

„Asistăm în acest moment la o retorică isterică şi total nejustificată. Până în acest moment însă, lucrurile se tot pun de principiu, dar este deja jumătatea lui decembrie şi nu există făcut nici măcar un proiect de act normativ care să discrimineze (la Londra), pentru că britanicii ştiu foarte bine că atât timp cât sunt membri ai UE, nu pot să discrimineze între cetăţenii europeni. Mesaje că aşa ceva nu se poate le-au fost transmise şi de Comisia Europeană. Nu cred că vor trece la fapte pentru că nu pot cu bună ştiinţă să încalce legislaţia europeană. Dacă ar face un singur pas spre concretizarea vorbelor, vă garantez că se ajunge la infringement (procedura de sancţionare a unui stat UE de către Comisia Europeană, care poate ajunge până la tăierea de fonduri – n.r.). Vor miza probabil că după 1 ianuarie nu vor fi cohorte de români şi bulgari care să vrea să intre în UK şi atunci lucrurile se vor regla”, a declarat pentru gândul Renate Weber, europarlamentar PNL.

Despre infringement a vorbit şi europarlamentarul PSD Cătălin Ivan, într-o conferinţă de presă de joi: “Orice altă măsură introdusă din 2014 reprezintă o încălcare a tratatelor şi plasează Marea Britanie în afara Uniunii Europene. Deocamdată sancţionăm intenţii, pentru că în Marea Britanie se vorbeşte despre intenţia de a introduce anumite măsuri în plus. Dacă vor introduce măsuri suplimentare care să frâneze accesul pe piaţa muncii din Marea Britanie, atunci vom reacţiona foarte dur, nu doar prin scrisori şi prin interpelări. Orice încălcare a Tratatului duce la măsuri de infringement din partea Comisiei Europene”, a spus Cătălin Ivan.

Europarlamentarii români, indiferent de culoarea politică, sunt însă conştienţi că toată această agitaţie de la Londra pe tema imigraţiei este motivată electoral, în contextul în care conservatorii aflaţi la putere trebuie să facă faţă ascensiunii agresive a naţionaliştilor lui Nigel Farage, liderul UKIP, şi presiunii mediatice, explică europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler, membru al popularilor europeni. Soluţia sa este răbdarea combinată cu diplomaţia, lucru pe care România nu îl exersează suficient, lăsând astfel poziţiile europarlamentarilor pe teme precum cea din Marea Britanie să atârne în aer, fără greutate.

„Există doar arma răbdării şi arma diplomaţiei. Acum ticăie ceasul cu 1 ianuarie şi cu alegerile pentru Parlamentul European şi până la alegeri nimeni nu va rezolva nimic. Pe baza discuţiilor cu colegii britanici, vă pot spune că este o atât de puternică presiune mediatică şi a partidului UKIP, încât până la alegeri nimic nu se va rezolva. Decât după două-trei luni, pe baza unor date statistice, să putem spune: vedeţi, dragii noştri, că nu s-a întâmplat acea invazie pe care o invocaţi? Ei vor spune însă nu contează că nu avem invazie, contează că avem cetăţeni români care abuzează sistemul de asigurări sociale”, explică Iuliu Winkler, pentru gândul.

La nivel mare însă, dincolo de cazurile izolate, problema abuzării asistenţei sociale de către români şi bulgari este falsă, crede Renate Weber: „S-a tot vorbit de chestia asta cu turismul beneficiilor sociale. Este complet neadevărată. Realmente, românii şi bulgarii nu au fost neapărat beneficiarii asistenţei sociale de acolo, ei au venit să muncească, este o falsă problemă”.

Marinescu: PPE a încercat să atragă Comisia într-o dezbatere, socialiştii şi liberalii au zis să mai aşteptăm

Europarlamentarul PDL Marian Jean Marinescu, membru al popularilor europeni, a explicat pentru gândul că grupul său politic a încercat să lanseze o dezbatere în Parlamentul European, cerând totodată o reacţie a Comisiei Europene pe subiectul declaraţiilor anti-imigaţie venite de la Londra, lucru care ar da o mare greutate dezbaterii.

„Am făcut întrebarea orală, au semnat-o mai mulţi colegi şi din Bulgaria, şi din Germania. Am cerut să avem această dezbatere săptămâna viitoare, PPE a aprobat-o, din păcate însă nici socialiştii, nici liberalii nu au susţinut-o. Domnul Swoboda (liderul socialiştilor din PE) am înţeles că a spus să aşteptăm 1 ianuarie să vedem ce se întâmplă. Au spus că în februarie se va pune pe ordinea de zi, or pe noi ne interesa acum. Campaniile de presă vor înceta în februarie, martie când vor vedea că nu dau peste ei românii, dar ce ne facem cu primul ministru (Cameron) şi cu ideile pe care le face publice? Trebuia să facem ceva şi asta era metoda, să facem o dezbatere în Parlament”, a explicat Marinescu pentru gândul, adăugând că în opinia sa declaraţiile lui David Cameron nu se vor concretiza.

Cu toate acestea, în cadrul Consiliului pe Justiţie şi Afaceri Interne desfăşurat la Bruxelles în perioada 5-6 decembrie, vicepreşedintele UE şi comisarul european pe Justiţie Viviane Reding a ţinut un discurs în care reiterează dreptul la liberă circulaţie în UE. Britanică ea însăşi, Reding a vorbit despre presiunile asupra sistemelor de asistenţă socială pe care le pun migranţii, tema centrală a guvernului de la Londra, însă a subliniat că „nu există dubiu că libera circulaţie este bună pentru Europa. Este datoria noastră să ne asigurăm că rămâne aşa şi că primeşte recunoaşterea publică pe care o merită şi că percepţiile greşite şi nefondate nu persistă”.

În concluziile adoptate de Consiliul JAI, se arată că statele membre „au fost de acord că cazurile individuale de abuz (al sistemului de asistenţă socială) trebuie combătute în interiorul cadrului legal şi în cooperare cu autorităţile locale din statele membre”.

Franţa şi Belgia o iau pe urmele Marii Britanii. Weber: „Problema lor a fost că au avut întotdeauna o legislaţie prea relaxată şi pentru ei înşişi”

Renate Weber (PNL) a explicat pentru gândul că mesajele României privind migraţia către Londra au ajuns unde trebuia, chiar şi fără o acţiune de forţă în Parlamentul European, în care să fie implicată şi Comisia Europeană

„Toate canalele pe care le avem la dispoziţie au fost folosite. Noi avem colegii de la liberal-democraţi în Guvern, iar ei acolo au transmis constant mesaje că nu este absolut cu nimic justificată o asemenea temere în legătură cu un aflux de români şi bulgari şi că în orice caz libertatea de mişcare şi mobilitatea forţei de muncă trebuie respectate. Problema lor a fost că ei au avut întotdeauna o legislaţie prea relaxată şi pentru ei înşişi. La un moment dat, s-au trezit că legislaţia asta ar putea fi folosită şi de alţii şi atunci au început să ţipe ca în povestea cu drobul de sare”, a explicat pentru gândul Renate Weber.

Totuşi, europarlamentarul Cristian Preda(ex-PDL) a explicat pentru gândul că PPE a solicitat Comisiei Europene o declaraţie formală în plenul Parlamentului pe tema declaraţiilor anti-imigraţie de la Londra şi că el personal intenţionează să organizeze o audiere, împreună cu colegi bulgari, pe această temă, însă tot după Anul Nou, pentru că aşa permite calendarul oficial.

„Comisia Europeană trebuie să spună că nu se modifică nicio directivă şi că nu se slăbeşte în faţa vreunei presiuni naţionale vreun capitol, tocmai acum pentru români şi bulgari”, explică Preda.

Dincolo de problema Marii Britanii, la fel de gravă este şi reacţia Franţei şi Belgiei faţă de politica privind lucrătorii detaşaţi, adică a muncitorilor din alte state europene, subcontractaţi de firme locale pentru a munci în ţara respectivă, mai spune Preda.

„Francezii şi belgienii caută sprijin şi în alte state membre pentru a face mult mai rigid cadrul în care se realizează subcontractele cu firme care sunt din alte state decât cel în care are loc lucrarea. A apărut acuzaţia de dumping social. Trebuie o soluţie cât mai liberală, bazată pe sincronizarea locală şi de detaliu, nu pe o reglementare rigidă din partea Comisiei Europene. Însă asta este intenţia acum şi a lui David Cameron, cu accesul la beneficiile sociale, şi a francezilor, şi belgienilor, cu restrângerea accesului la subcontractare”, spune Cristian Preda.

Conservatorii, în cursă electorală cu UKIP. Percepţia anti-românească: abuzarea asistenţei sociale şi romii

Dincolo de cazurile reale şi izolate de abuzuri ale sistemului de asistenţă socială din UK, comise de români, este evident însă că ce se întâmplă acum la Londra este întreţinut politic.

„Problema e aceeaşi, chiar dacă într-un loc (UK) avem un guvern conservator cu o problemă de toleranţă faţă de români şi bulgari, iar în celelalte (Franţa şi Belgia) avem guverne socialiste care vor să menţină într-un fel restricţiile pe piaţa muncii, plecând de la ideea dumpingului social. La fel cum Cameron vrea să vâneze pe terenul UKIP, şi cei din Franţa vor să vâneze pe terenul Frontului Naţional, iar cei din Belgia pe terenul Vlaams Belang (partid naţionalist). E o miză politică”, explică Cristian Preda pentru gândul.

Renate Weber consideră însă partidul conservator de la Londra greşeşte că se ia la întrecere cu UKIP, în cursa electorală, pe teme lansate chiar de ei: „Ei sunt în faza de competiţie retorică cu antieuropenii de la UKIP, ceea ce este o prostie. La acest moment, ei încearcă să forţeze o discuţie privind libertatea de mişcare în UE, la care s-ar angaja şi nemţii, şi francezii. Eu nu cred că vor putea să vină nici măcar cu formula să limiteze numărul persoanelor care imigrează. Ei vor să arate acasă că fac ceva, în vederea campaniei electorale care urmează. Să nu credeţi că doar la noi politica arată cum arată”.

Totuşi, această retorică xenofobă, alimentată electoral, a făcut foarte mult rău, crede Renate Weber: „Atât de mult au rostogolit tema şi politicienii şi presa, încât sunt convinsă că mulţi angajatori care ar fi vrut să fie mult mai deschişi faţă de români şi de bulgari s-ar putea să se gândească acum de două ori înainte de a-i angaja. Retorica aceasta a intrat în mintea oamenilor”.

Iuliu Winkler (UDMR) aminteşte că nu este prima oară când România se confruntă cu o asemenea retorică anti-imigraţie şi că acelaşi tratament ni l-a servit Ungaria, în 2005, când socialiştii de la Budapesta au dat alarma că românii le vor invada ţara când se vor deschide graniţele către UE.

„Retorica britanică este contondentă faţă de tot ce înseamnă Uniune Europeană în acest moment, faţă de drepturile sociale care se presupune că sunt abuzate de imigranţi, pentru că la ei ticăie ceasul în ce priveşte referendumul de separare a Scoţiei, pentru că premierul Cameron le-a promis britanicilor că face referendum despre apartenenţa la UE”, spune Winkler, pentru gândul.

Problemele reale de percepţie sunt însă altele decât cele care erau atunci când în Marea Britanie au năvălit balticii, polonezii sau chiar indienii şi pakistanezii: abuzul asistenţei sociale şi romii.

„I-am explicat unui europarlamentar britanic că românii care voiau să lucreze în Marea Britanie sunt deja acolo, că polonezii care voiau asta sunt deja acolo şi că nu se va schimba nimic. Ce mi-a răspuns el este acest presupus abuz asupra sistemului de protecţie socială. Sunt două chestii care ni se reproşează. Prima este aceasta a abuzării sistemului social, iar a doua, şi nu are sens să ne ascundem după deget, este problematica comunităţii rome. Ştiu că ei nu sunt reprezentativi pentru România, că nu sunt echivalenţi cu românii, dar este greu de explicat acest lucru unui britanic, unui danez, unui olandez, pentru că membrii acestei comunităţi sunt vizibili, sunt contrastanţi cu societăţile care îi primesc şi atunci generează motive de anti-europenism”, explică Winkler, pentru gândul.

Lipsa de coordonare între propria ogradă şi Europa

O altă problemă pe care au semnalat-o europarlamentarii români din PPE este lipsa concordanţei dintre ce se vorbeşte acasă pe tema migraţiei şi ce se vrea a se transmite în Europa, precum şi lipsa de cooperare între delegaţiile europarlamentare româneşti.

„Nu există un dialog între delegaţii, nu avem un dialog cu PSD sau PNL. E o situaţie delicată şi pentru că premierul Victor Ponta a declarat că e de acord pe fond cu felul în care este pusă chestiunea accesului la serviciul de asigurări sociale de către David Cameron, or eu nu pot fi de acord, mi se pare că trebuie să fie o piaţă cât mai liberă, cât mai puţin reglementată”, explică Cristian Preda.

Iuliu Winkler (UDMR) arată că, în lipsa unei „ofensive diplomatice” a MAE, orice iniţiativă românească doar la nivelul Parlamentului European rămâne mai degrabă la nivel simbolic.

„Avem nevoie de mai multă sincronizare, adică România trebuie să vorbească pe aceeaşi voce în plan european. Este important ca noi, europarlamentarii, să ne raliem la anumite iniţiative pe care Ministerul de Externe le promovează, pentru că o iniţiativă particulară a unui europarlamentar poate fi interesantă, dar rezultate se obţin dacă există o coordonare, o ofensivă de diplomaţie şi la acea chestie se raliază şi parlamentarii. Limbajul trebuie să fie acelaşi şi din mediul diplomatic, şi la nivel de Parlament European şi atunci suntem luaţi în serios. Altfel, ele rămân iniţiative izolate, cu prea puţine şanse de izbândă, ai punctat o opinie, dar nu ai rezolvat problema”, explică pentru gândul Iuliu Winkler.

Sursa:www.gandul.info