NATIONAL | Afacerea „Hercules contra Renault”. Cum au ajuns autorităţile din Dâmboviţa să ridice hangarul avioanelor Hercules ale Armatei

Forţele Aeriene Române au inaugurat marţi, la Flotila Aeriană 90 Otopeni, cel mai mare şi modern hangar al Armatei, pentru adăpostirea şi mentenanţa avioanelor americane de transport militar Hercules C-130 din dotare, precum şi singurul simulator de zbor pentru piloţii avioanelor italiene C-27J Spartan. „Un moment inedit”, după cum l-a caracterizat ministrul Apărării, Mircea Duşa, noul hangar de 4 milioane de euro a intrat în ograda Forţelor Aeriene cu pilde din Biblie, despre Moise, livrate la pachet cu sfinţirea pereţilor de către un preot care a gâfâit cu cădelniţa de-a lungul şi de-a latul celor peste 3.000 de metri pătraţi.

Ineditul situaţiei nu a constat însă în faptul că s-a tăiat o panglică tricoloră la inaugurarea unui obiectiv militar important şi nici că acesta a fost cădelniţat şi stropit de un preot, ci faptul că panglica a fost tăiată cot la cot de ministrul Mircea Duşa şi de colegul său din PSD, Adrian Ţuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, sub privirile şefului Statului Major General, generalul-locotenent Ştefan Dănilă, şi ale proaspătului pensionat şef al Forţelor Aeriene Române, generalul-locotenent Fănică Cârnu.

Axa Dâmboviţa-Armată-Otopeni are la bază un troc: în 2007, Armata a cedat baza aeriană de la Titu către CJ Dâmboviţa, care a fost concesionată mai departe către Renault-Dacia, pentru construcţia Centrului Tehnic Titu. În schimb, CJ Dâmboviţa a plătit grosul banilor, 3,5 milioane euro, pentru construcţia hangarului Hercules de la Otopeni. Balanţa financiară nu surâde deloc Armatei: Dâmboviţa s-a ales cu investiţii de peste 166 milioane euro şi venituri anuale la buget de 1 milion de euro de la Renault, iar Armata cu 3,5 milioane euro pentru un hangar.

La ora 11, în frigul pătrunzător al câmpului de lângă Otopeni, ministrul Mircea Duşa a coborât din Audi-ul negru al Guvernului, şi-a tras mănuşile de piele pe mâini şi a purces să primească onorul de la Garda care l-a anunţat solemn că „s-a constituit în cinstea sosirii” sale. După un „bună ziua” îngheţat al ministrului, căruia Garda i-a răspuns zguduitor, Duşa a trecut la forfecat panglica alături de colegul Ţuţuianu, de la Dâmboviţa.

Moise şi Hercules, în hangar la Otopeni

Nici nu a apucat să cadă bine pe jos panglica tricoloră, că mastodontul de metal gri a început să dea semne că e operaţional. O alarmă ţiuitoare a început să acompanieze deschiderea porţilor hangarului şi a primit înăuntru întreaga asistenţă de aviatori, politicieni şi jurnalişti.

Bine încălzit, dotat cu lavoare şi săpun lichid „Farmec”, hangarul e ca scos din ţiplă, iar ce-i frumos, şi lui Dumnezeu îi place, aşa că înainte de toate cuvântările un preot şi-a început slujba de sfinţire de la o măsuţă pe care stăteau candelele şi cădelniţa. „Binecuvântat este Dumnezeul nostru”, şi-a început părintele misiunea sfântă în faţa aviatorilor şi a pereţilor ce vor adăposti grăsanele Hercules, vorbind apoi de Moise şi de aventurile sale biblice, până să ajungă la cel mai greu moment al slujbei.

Nicio clădire nu e ocrotită de Domnul până când preotul nu îi stropeşte temeinic pereţii cu apă sfinţită, însă când clădirea măsoară peste 3.000 de metri pătraţi, cam cât un hypermarket mai modest, misiunea sfântă a unui preot începe să stoarcă Sfântul Duh din el. Părintele a făcut însă faţă cu brio, bătând în lung şi în lat hangarul pentru Hercules, să stropească fiecare perete cu apă sfinţită, chiar dacă vocea a început să îi tremure pe alocuri de la atâta marş forţat.

În spatele hangarului pentru Hercules, cu crizanteme proaspăt plantate la intrare, Forţele Aeriene au primit începând de astăzi şi un performant simulator de zbor pentru piloţii de avioane Spartan, ca parte a contractului de offset cu italienii de la Alenia Aeronautica, de la care Armata a cumpărat 7 avioane de transport C-27J Spartan.

„Reflectă real modul de executare a unei misiuni de zbor. Tot ce se vede la sol reprezintă fidel ce există în zona Otopeni, pădurile, localităţile, râurile”, explică pilotul militar care, alături de doamna copilot din dreapta sa, ridică virtual de la sol avionul Spartan. Ştii că nu te minte cu fidelitatea condiţiilor de zbor când priveşti pe geamul cockpit-ului, la reprezentarea 3D a pistei şi apoi a Otopeniului văzut din aer, care rulează pe un fundal alb, şi te ia un pic ameţeala pentru că ai senzaţia că eşti în aer, plutind, în timp ce pilotul butonează de zor printre zecile de comenzi şi luminiţe de bord.

Simulatorul Spartan de la Otopeni este singurul de acest fel din Europa, în afară de cel al Forţelor Aeriene Italiene. „Putem simula orice, pierderea unui motor, a ambelor motoare, depresurizarea, pierderea altitudinii”, râde pilotul, când un ziarist îi zice dacă aparatul de simulare ar putea să recreeze şi eventualitatea izbirii unei ciori de parbriz.

Hangarul Hercules, din părinţi dâmboviţeni şi naşi francezi

Numită de unii rău-voitori o nouă „rocadă Becali” pentru Armata Română, naşterea hangarului pentru Hercules de la Otopeni din părinţi dâmboviţeni şi naşi francezi de la Renault este o poveste de tip „o mână spală pe alta”, în care, ca de atâtea ori, Armata a mers în pierdere. De data aceasta însă a profitat tot statul român, nu vreun afacerist de tip Becali. Pe scurt: în 2007, baza militară aeriană şi aerodromul de la Titu-Boteni era cedată de Ministerul Apărării Naţionale către Consiliul Judeţean Dâmboviţa, pentru ca acesta, mai departe, să îl poată concesiona francezilor de la Renault, care au ridicat acolo Centrul Tehnic de la Titu, investiţie promisă Guvernului României. În schimb, CJ Dâmboviţa s-a obligat să răsplătească Armata cu plata aproape integrală a construcţiei acestui hangar de la Otopeni.

În cifre, trocul arată astfel, după cum a explicat liderul PSD Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu: francezii de la Renault au investit 166 de milioane de euro la Titu, au creat peste 400 de locuri de muncă acolo, au extins infrastructura şi bagă anual în jur de un milion de euro la bugetul local, prin taxe şi impozite. După 7 ani şi cu intervenţii la premierul Victor Ponta, CJ Dâmboviţa a reuşit să îşi ţină promisiunea faţă de Armată: a băgat 15,8 milioane de lei (aproximativ 3,5 milioane de euro) în construcţia hangarului de la Otopeni, restul de 2,2 milioane de lei fiind plătit de Armată.

Alte câteva cifre: terenul de la Titu, cedat de Armată, avea 258 de hectare şi clădiri de aproape 4.000 de metri pătraţi, în timp ce hangarul de la Otopeni are puţin peste 3.000 de metri pătraţi şi ocupă 1,5 hectare de teren, care aparţin însă tot Armatei.

Practic, CJ Dâmboviţa a investit 3,5 milioane de euro pentru a obţine în schimb 258 de hectare de teren şi o investiţie Renault de 166 milioane euro, un târg pe care mulţi l-ar putea numi oarecum inechitabil pentru Armata Română.

De altfel, la finalul ceremoniei, Mircea Duşa a punctat şi faptul că acesta este unul dintre puţinele cazuri în care autorităţile locale se ţin de cuvânt cu investiţiile în schimburile făcute cu Armata, chiar dacă după 7 ani. Ministrul a spus că va promova o lege prin care să impună un termen de 3 ani autorităţilor locale care fac schimburi cu Armata, în care acestea să îşi realizeze investiţiile promise, în caz contrar bunurile cedate de Armată urmând să fie luate înapoi.

Firma constructoare e cu cântec, lăsată moştenire de PDL

Contractul de construcţie a hangarului de la Otopeni a fost înconjurat de controverse încă de la lansare. Firma care a construit hangarul, Genicom SRL din Piteşti, aparţine unui afacerist pe nume Mihail Marian şi a fost beneficiara multor contracte cu statul, în special în judeţul Dâmboviţa, pe vremea când acesta era condus, ca şef de Consiliu Judeţean, de Florin Popescu de la PDL.

Contractul a fost investigat de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), pentru că a fost câştigat în urma unei licitaţii din 2009 la care a participat doar firma Genicom SRL. Când a preluat conducerea în judeţ, Adrian Ţuţuianu a dezvăluit că ANRMAP a sancţionat CJ Dâmboviţa cu peste 55.000 de euro din cauza neregulilor din cadrul acestei licitaţii.

„Sunt cel puţin 10 contravenţii constatate în modul de atribuire a lucrărilor publice, acte adiţionale făcute netransparent, condiţii puse în caietele de sarcini care au împiedicat libera concurenţă ş.a.m.d.  S-au aplicat  10 sancţiuni contravenţionale Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Valoarea acestor sancţiuni este 2.400.000.000 lei (vechi) pe un singur contract”, spunea Adrian Ţuţuianu, după ce a câştigat alegerile în Dâmboviţa, în 2012.

Sursa:www.gandul.info