DIVERSE | Ce se ascunde in spatele tuturor bancomatelor
Aflate în plină campanie de “educare financiară” a populaţiei şi “descurajare a plăţilor cu numerar” băncile din România uită cel puţin două amănunte esenţiale: reţeaua de POS-uri este mult prea mică pentru a permite renunţarea la retragerile de la bancomat(nici măcar rată la banca nu ţi-o poţi plăti cu cardul decât contra unui comision substanţial) iar comisioanele pentru tranzacţii de orice tip sunt nu doar multe şi mari dar şi total necunoscute din moment ce nu sunt afişate în momentul tranzacţiei.
Bancomatele din România nu afişează niciodată comisionul perceput pentru retragere de numerar sau alte operaţiuni în ciuda faptului că românii sunt nevoiţi să plătească printre cele mai mari şi mai diversificate comisioane de lume.O asemenea informaţie ar fi fost utilă majorităţii celor peste 10 milioane de posesori de carduri din România în condiţiile în care majoritatea folosesc instrumentul electronic nu pentru plăti directe ci pentru retragerea de numerar. Ajung adică la un bancomat. Statistic, peste 80% din tranzacţii sunt făcute la ATM iar acest lucru nu ţine neapărat de o mentalitate învechită aşa cum susţin bancherii ci de o imposibilitate tehnică.
Mai clar,potrivit unui studiu realizat de Conso.ro în parteneriat cu Mastercard, plata întreţinerii şi plata ratei la credit sunt cele mai importante două motive pentru care românii retrag bani de la ATM. Ei bine, niciuna dintre cele două operaţiuni nu poate fi efectuată prin plata directă decât în situaţii foarte rare şi în condiţii extrem de dezavantajoase.În cazul întreţinerii lucrurile sunt destul de clare iar în cazul ratelor bancare precizăm că ele se pot achita cu cardul, la ghişeu, însă tranzacţia va fi considerată retragere de numerar şi comisionată că atare adică deloc puţin după cum arătăm mai jos.
Comisioane multe, mari şi “speciale”
Liderii sistemului financiar din România nu se lasă mai prejos nici când vine vorba desptre costurile pe care le pun în seama clienţilor. BRD , locul doi în sistem, este chiar unicat în această privinţa şi taxează operaţiunea de consultare a soldului. Altfel spus, dacă vrei să vezi câţi bani ai în cont, trebuie să plăteşti aproximativ 0,5 euro la bancomat sau 1 euro la ghişeu.Dacă ai card la BCR, şi şansele sunt destul de mari să se întâmple aşa având în vedere că vorbim despre cea mai mare bancă din România, rişti să plăteşti sume semnficative cu titlu de comision atunci când retragi numerar de la bancomatul altei bănci. Astfel, comisionul de retragere este 1% din sumă plus 6 lei ceea c ear însemna că la 100 de lei retraşi, laşi 7 la bancă. Alături de BCR, pe lista cu doi membri a băncilor care percep pentru fiecare retragere o sumă fixă mai mare de 2,5 lei, este BRD. A doua bancă din România cere, în cazul în care clientul său retrage bani de la bancomatul altei instituţii de credit, un comision de 1%+4 lei. Aproape toate celelalte bănci percep un comision de 0,5% plus 2,5 lei pentru situaţia expusă mai sus.
Chiar şi în ceea ce priveşte comisioanele pentru retragerea de numerar de la bancomatul instituţiei emitente a cardului, putem vorbi despre procente substanţiale. Astfel, Volskbank, de exemplu, cere 0,5%+0,5 lei, BCR 0,25%, BRD 0,2%. Există şi exemple positive adică CEC, Banca Românească, Intesa Sanpaolo şi Banca Transilvania care au comision 0.
Vrem nu vrem plătim, dar măcar să ştim
Calculul comisionului pentru fiecare retragere nu este, ce-i drept, o practică comună în Europa, cel puţin decocamdată. Tehnologia însă există şi se dezvoltă în ţări ca Germania, Italia sau Marea Britanie. “O astfel de soluţie poate fi adusă în România. Din punct de vedere tehnic, ar fi un singur impediment. Comisioanele nu ar putea fi calculate decât pentru cardurile emise de instituţia financiară care deţine bancomatul respectiv”, spune un specialist în domeniu. Mai mult, în toate ţările europene , inclusiv în România, există acele automate care permit efectuarea mai multor operaţiuni cum ar fi plata facturilor sau a ratelor şi care afi. Chiar dacă respectivele automate nu aparţin băncilor ci unor instituţii specializate în intermedierea de plăţi, modelul este acelaşi. Până să ajungem acolo însă, poate un pas important ar fi introducerea unui simplu mesaj care să te anunţe că respectiva tranzacţie va fi comisionată. Acest lucru chiar se întâmplă în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, nu şi în România. La noi se pleacă de la ideea că “lumea ştie că se plăteşte comision dacă scoţi de la alt bancomat”.
Până la 400 de lei pierduţi pe cap de familie salariată
O familie de două persoane în cadrul căreia fiecare membru câştigă câte 2.500 de lei (undeva pe media veniturilor din Bucureşti) plăteşte anual comisioane totale de aproximativ 200 de lei pentru doar 10 retrageri de la ATM în fiecare lună, potrivit unui calcul realizat de Capital cu date de la Finzoom. Această sumă include şi comisionul de administrare a cardului la valoarea sa medie. Pe de altă parte, dacă cele două persoane deţin un card emis de o bancă a cărei reţea de bancomate este redusă, apare posibilitatea ca respectivele persoane să fie nevoite să retragă bani fie direct de la ghişeul băncii, fie de la ATM-ul altei bănci. În această situaţie, sumele plătite anual se dublează ajungând să depşească 400 de lei.
Sursa: capital.ro
