Sărăcia lucie lasă un stigmat cumplit asupra a mii de copii din ţara noastră. În România anului 2013, mai ales în mediul rural, unul din trei copii suferă pentru că părinţii n-au ce să le dea de mâncare. De pe masa zilnică lipsesc alimente esenţiale precum peştele, carnea, ouăle sau brânza. Copiii malnutriţi au o dezvoltare neurologică întârziată, tulburări de memorie şi sunt expuşi unui mare număr de boli. Judeţele din Moldova sunt în top în ceea ce priveşte numărul de copii diagnosticaţi cu malnutriţie proteino-calorică, susţin medicii.
Andrei este unul dintre miile de copii din România diagnosticaţi cu malnutriţie. Va împlini un an luna viitoare. Deşi este la vârsta la care alţi copii fac primii paşi, băiatul abia dacă reuşeşte să se ridice. Nu are stabilitate în picioare şi este slăbit, pentru că a fost hrănit doar cu lapte de vacă şi ciorbe.
„Nu am ce-i trebuie, așa, tratamentele care îi trebuie la un copil, a fost de multe ori bolnav, nu am avut să-i iau ce a trebuit, ce i-a dat rețeta medicul”, declară Lăcrămioara Strugaru, mama lui Andrei
Situaţia nu este singulară. În localitatea Slobozia Nouă din județul Bacău sunt puţin peste 5.000 de suflete. 300 sunt copii. Cei mai mulţi au până în trei ani. Chiar dacă muncesc cu ziua, părinţii nu reuşesc să le asigure o mâncare sănătoasă. Mezinul familiei Bacu nu a împlinit doi ani, dar este hrănit la fel ca fraţii lui mai mari.
„Merge şi el laolată cu ăştialalţi, ce mâncăm noi asta mănâncă și el: ciorbă de cartofi, pireu, fasole prajită, pulpe, pește, ce gasim. (Vitamine?) Vitamine, la pământ cu vitaminele”, mărturisește Maricica Bacu, mama a şapte copii.
Toate aceste alimente fac mai mult rău decât bine, spun medicii. Afectează sistemul imunitar şi împiedică organismul copilului să se dezvolte.
„Merg pe principiul că așa a făcut mama mea, așa a făcut bunica, așa a făcut vecina, cumătra, merg și alimentează cu ce cred ele și dacă copilul tolerează și nu varsă, nu dă dureri, nu face diaree, merge inainte cu diversificarea. Dar, în timp, s-a dovedit că intestinul nu funcționează corect şi apar fenomenele de malnutriție”, arată dr. Elena Stângă, preşedintele Colegiului Medicilor de Familie Bacău.
Medicii spun că până la şase luni, obligatoriu, copilul trebuie hrănit doar la sânul mamei sau cu lapte praf.
„Organismul copilului, respectiv ficăţelul, nu este pregătit să digere alimente altele decât laptele”, afirmă dr. Aurelia Țaga, directorul medical al Spitalului de Pediatrie Bacău.
La nivelul județului Bacău, la sfârșitul lunii septembrie 2013, în evidențele cabinetelor medicilor de familie s-au înregistrat 78 de cazuri de copii cu vârsta sub trei ani cu malnutriție proteino-calorică, declară Anda Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al DSP Bacău.
Cele mai multe cazuri sunt în mediul rural. În spitalele din Botoşani şi din Iaşi, spre exemplu, medicii pediatri descoperă zilnic cazuri de copii cu probleme de nutriţie.
„Am avut şi sugar care la vârsta de trei luni avea greutatea de la naştere. Şi când întrebi mama: păi că nu l-a cântărit, nu a ştiut că sânul nu este suficient şi că trebuie să dea completare”, arată Cătălin Mihailov, medic pediatru la Spitalul de Copii Botoşani.
Malnutriţia poate provoca anumite boli infecţioase, prin scăderea imunităţii. De asemenea, copiii malnutriţi au dezvoltare neurologică întârziată, tulburări de memorie, dar şi o slabă adaptabilitate la stres.
Sursa: digi24.ro
