NATIONAL | Harta şpăgii: cât, cum, unde și de ce plătim

Mita pe care o achităm diferă de la zonă la zonă şi de la o instituţie la alta. Cele mai mari sume se plătesc în marile oraşe, iar procurorii, judecătorii şi chirurgii par a fi cei mai „scumpi“

În perioada 2003-2007, compania medicală americană Stryker a efectuat 192 de plăţi către oficiali români în schimbul obţinerii sau prelungirii unor contracte publice, se arată într-un raport publicat recent de Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare din Statele Unite. Plăţile ar fi totalizat 500.000 de dolari şi ar fi fost înregistrate drept sponsorizări acordate pentru participarea respectivilor oficiali la conferinţe medicale. În urmă cu un an, o investigaţie a RISE Project dezvăluia că peste şapte milioane de dolari au fost plătiţi de Ericsson, prin intermediul unor firme offshore şi conturi bancare din Elveţia, către politicieni români, în schimbul obţinerii de contracte cu statul.

Mulţi susţin că investitorii nu fac decât să-şi adapteze comportamentul la mediul din jur. Iar România este văzută de locuitorii ei, conform indicelui de percepţie a corupţiei realizat în 2012 de Transparency International (TI), drept una din cele mai corupte state din UE (depăşită fiind doar de Bulgaria, Italia şi Grecia).

Potrivit calculelor realizate de platforma piatadespaga.ro, proiect lansat şi gestionat de Asociaţia EPAS, valoarea medie a şpăgii plătite de un român este de 206 euro. Cel mai probabil, s-a ajuns la acest nivel pentru că mulţi simt nevoia să scrie aici că au dat mită atunci când suma depăşeşte un anumit nivel şi tind să treacă cu vederea şpăgile mai mici, de ordinul zecilor de lei.

Discrepanțe regionale

Mulți sociologi consideră că există diferențe regionale și de mediu de rezidență în ceea ce privește mita și există tendința de a considera că acest fenomen se petrece mai rar în Ardeal, Banat ori Bucovina ori în zona rurală. Astfel de teorii par a fi confirmate, cel puţin parţial, şi de datele înregistrate de piatadespaga.ro.

Astfel, cele mai mici şpăgi par a se plăti în judeţele Bihor, Sibiu şi Braşov (între 42 şi 50 de euro), urmate de Galaţi, Prahova şi Brăila (între 51 şi 59 de euro în medie). Dacă pentru primul grup de judeţe explicaţia ar putea fi o conduită mai morală a ardelenilor, pentru cele de la Dunăre situaţia economică proastă ar putea fi responsabilă pentru nivelul mic al mitei plătite. La polul opus se află în general zone cu performanţe economice peste media naţională – judeţul Timiş, pentru care au fost raportate pe site-ul mai sus menţionat şpăgi medii de 304 euro, Constanţa – cu 271 de euro, Mureş –231, Dolj – 225, Bucureşti – 213, Cluj – 203, Covasna – 192 şi Iaşi – 171 de euro. De remarcat că aici avem județe din toate colțurile țării.

Un studiu realizat în urmă cu doi ani de expertul în administrație publică Anatolie Coșciug relevă că, cel puțin în cazul sistemului sanitar, plățile informale depind de domiciliu: „Pacienții din regiunile Nord–Est, Sud–Est și Sud folosesc mai puțin plățile informale în sistemul de sănătate comparativ cu pacienții din zona București–Ilfov, Nord–Vest și Vest.“ mai mult, locuitorii din orașele mari și medii folosesc mai mult  plăți informale comparativ cui cei din mediul rural. Coincidență sau nu, regiunile care au un număr mai mare de paturi de spital la mia de locuitori sunt și regiunile unde există tendința mai mare de a se apela la plățile informale. „Simplu spus, plățile informale sunt oferite în mod similar din perspectiva unui număr mare de caracteristici (gen, vârstă, educație, statut social, venituri etc.), doar că unii au șansa să beneficieze mai mult de serviciile medicale datorită accesibilității mai mari a acestora“, concluzionează Coșciug.

Sistemul sanitar, pe primul loc

Sănătatea este, de altfel, domeniul în care românii dau cel mai des şpagă. Potrivit unui sondaj realizat în această toamnă pentru Institutul Aspen România, 62% din concetăţeni spun că sunt nevoiţi să plătească sau să ofere cadouri personalului medical pentru a beneficia de mai multă atenţie. Dintre cei care au făcut plăţi informale în sistemul sanitar, 31% au depăşit suma de 200 de lei, 23% s-au încadrat între 100 şi 200 de lei, iar 46% au achitat sub 100 de lei.

Bucureşteanul Dan Ionescu spune că a plătit de fiecare dată când a fost la doctor în ultimii 15 ani. „Totuşi, niciodată nu m-am simţit obligat să o fac, am achitat doar la sfârşit şi doar pentru că am fost mulţumit“, povesteşte el.

Sumele au variat între echivalentul a 10 euro pentru un simplu consult până la 500 de euro atunci când soţia sa a născut prin cezariană. Există, de cealaltă parte, numeroase cazuri în care actul medical este condiţionat de plata unor sume, de multe ori deloc neglijabile. Printre cele mai recente situaţii de acest gen se numără şi cea de acum câteva zile, când un medic obstetrician arădean a fost ridicat de procurori din sala de naşteri. Doctoriţa ar fi refuzat să efectueze o operaţie de cezariană până nu a primit suma de 1.000 de lei.

Mită cu șase zerouri

Primăriile, administraţiile financiare ori prefecturile sunt locuri în care mita este la ea acasă. De la sume ori cadouri modice pentru obţinerea unui act ceva mai repede ori fără coadă până la sume cu multe zerouri pentru atribuirea de contracte publice sau pentru emiterea unor documente falsificate. Primarul din Râmnicu Vâlcea, de exemplu, este acuzat de anchetatori că ar fi solicitat 10% dintr-un contract de 200.000 de euro.

Cât despre instituţiile de control, fie că e vorba de OPC, Garda Financiară sau DSV, mulţi antreprenori susţin că vizitele acestora au drept scop principal nu depistarea neregulilor, ci obţinerea unor foloase personale. „Se merge pe principiul «nu ai cum să fii sută la sută în regulă» şi atunci preferi să scapi repede de ei cu o şpagă de câteva sute de lei decât să-ţi stea pe cap ore întregi şi la sfârşit să te trezeşti cu o amendă de mii de lei“, spune Marian Albu, patronul unui depozit de materiale de construcţii din Ilfov.

Ultimii ani au dezvăluit un secret pe care îl ştia toată lumea: punctele de trecerea frontierei sunt adevărate focare de corupţie. Zecile de poliţişti şi vameşi arestaţi în 2011 la Siret, Moraviţa ori Naidăş ori cei prinşi cu şpagă de curând la Albiţa primeau, în medie, câteva zeci de euro pentru fiecare vehicul la care închideau ochii.

Mita este larg răspândită şi în sistemul de învăţământ. De la înscrierea la o grădiniţă sau o şcoală mai bună (care costă neoficial între 100 şi 200 de euro) şi până la primirea unor note mai bune (care, eventual, să însemne că elevul a scăpat de corigenţă ori repetenţie), totul este de vânzare. Chiar şi ultrasecurizatul examen de bacalaureat se poate lua cu şpagă – celebrele cazuri de fraudă din vara lui 2013, soldate cu arestări şi trimiteri în judecată, sunt, conform unor surse, doar vârful aisbergului. De altfel, potrivit unui sondaj din 2011, 61% din tinerii români recunosc că au dat cel puţin o dată mită cadrelor didactice.

Iar atunci când eşti învăţat de mic cu asta, nu te vei opri nici la facultate. Între 200 şi 400 de euro costă obţinerea unui loc în cămin fără a avea dreptul, între 100 de lei şi 700 de euro promovarea unui examen pe ochi frumoşi (cele mai mari tarife sunt de regulă la facultăţile considerate grele, ca medicina sau dreptul). Majoritatea cadrelor didactice corupte au propriul mercurial – un profesor de la Facultatea de Medicină din Braşov încasa 1.000 de lei pentru fiecare student promovat şi procurorii i-au găsit acasă documente în care ţinea evidenţa mitei încasate.

Cele mai consistente sunt, de obicei, şpăgile plătite magistraţilor. De altfel, cele mai mari sume raportate pe piatadespaga.ro sunt cele care au legătură cu obţinerea unor soluţii favorabiile din partea procurorilor ori judecătorilor şi, potrivit celor care le-au postat, variază între 4.000 şi 7.000 de euro. Insignifiant, totuși, comparativ cu cele 2,5 milioane de euro pe care procurorii spun că le-ar fi solicitat două judecătoare de la Curtea de Apel București pentru a anula condamnarea la închisoare a lui Dinel Staicu.

Ultimii ani au adus, ce-i drept, numeroase victorii în lupta contra corupției. Doar că fenomenul este atât de răspândit, încât e dificil de crezut că va dispărea vreodată.

206 euro este mita medie plătită de români, conform sumelor postate sub protecția anonimatului pe un site dedicat corupției

803 persoane au fost trimise în judecată în 2012 de DNA pentru fapte de corupție, 15% din acestea având legătură cu fondurile europene

Sursa: www.capital.ro