NATIONAL | Risc mare fără asigurare. Topul “judeţelor cu bulină”

Capital a analizat riscurile cu care se confruntă populaţia în funcţie de nivelul de asigurare şi de expunerea la cele trei riscuri majore: inundaţii, alunecări de teren şi cutremure.

Vasluiul, un județ prezent mereu în clasamentele negative din România, marchează o nouă „victorie“ într-un top al „judeţelor cu bulină roşie“, realizat de revista Capital, cu ajutorul datelor publicate de  Autoritatea de Supraveghere Financiară, Institutul Naţional de Statistică, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare, Poolul de Asigurare Împotriva Dezastrelor, dar şi în baza a două hărţi de risc obţinute în exclusivitate. Astfel, am constatat că cei mai săraci locuitori ai României (în Vaslui, salariul mediu reprezintă doar 66% din media pe ţară, după cum se poate vedea şi în tabel) sunt şi cei mai vulnerabili în caz de calamitate. Expunerea la cutremur este catalogată de specialişti ca „foarte mare“, iar cea la inundaţii drept „mare“, însă acoperirea prin asigurare este cea mai mică din ţară. La finele lunii iunie 2013, valoarea primelor brute subscrise în judeţul Vaslui pe categoria asigurărilor de incendii şi calamitate era de doar 3,1 milioane lei, potrivit datelor furnizate de ASF. Înseamnă, potrivit unui calcul Capital care a luat în considerare prima medie pentru această categorie de poliţe, că în întreg judeţul există doar aproximativ 22.000 de poliţe valide. Cu alte cuvinte, doar 15% din gospodăriile populaţiei (raportate la ultimul recensământ) beneficiază de o poliţă de asigurare împotriva dezastrelor, fie ea obligatorie sau facultativă. Într-o situaţie similară se află şi judeţul Teleorman unde, deşi nivelul de asigurare este ceva mai mare, mergând spre 18% din totalul locuinţelor, riscurile sunt chiar mai importante decât în Vaslui. Teleormănenii au cel mai ridicat nivel de risc atât în ceea ce priveşte cutremurele, cât şi în privinţa inundaţiilor. Pe podium se mai clasează judeţul Galaţi cu risc maxim de cutremur şi inundaţii, dar cu numai 28% din locuinţe asigurate. În situaţii asemănătoare mai sunt judeţul Călăraşi, Giurgiu şi chiar judeţul Ilfov.

Asigurătorii fug de riscuri. Jumătate din piaţă este în Bucureşti

O situaţie specială o are capitala, care prezintă un risc foarte ridicat în caz de cutremur, însă este ferită aproape total de eventuale inundaţii şi, în plus, beneficiază de un grad extrem de ridicat de asigurare. Jumătate din primele brute  de asigurare a locuinţelor subscrise în întreaga ţară se concentrează în Bucureşti, ceea ce înseamnă peste 330 de milioane de lei în subscrieri. Aceste valori arată că, de fapt, creşterile raportate de asigurători în anii trecuţi în ceea ce priveşte poliţele de calamitate sunt mai degrabă fără valoare pentru masa populaţiei din România, iar procentele uriaşe de acoperire prin asigurare la nivel naţional reprezintă un simplu calcul matematic. În timp ce în Bucureşti sunt asigurate practic toate locuinţele, în ţară situaţia nu este deloc roz. În cel mai bun caz, doar jumătate din locuinţe sunt asigurate, iar judeţul Sibiu nu este nici pe departe unul dintre cele mai expuse la riscurile catastrofale. O situaţie apropiată de raportările la nivel naţional o mai regăsim în Braşov, Prahova, Timiş şi Satu-Mare, unde gradul de acoperire sare de 40% dar şi în Cluj, Constanţa sau Bistriţa, unde ponderea locuinţelor asigurate în totalul fondului locativ se apropie de acest nivel.  În restul celor 33 de judeţe ale ţării, sunt asigurate sub o treime din locuinţe. Ba, mai mult, în opt din aceste judeţe, mai puţin de 20% din  gospodării beneficiază de o poliţă împotriva calamităţilor.

Repartiţia pe judeţe a poliţelor de asigurare a locuinţei mai arată ceva, şi anume că asigurătorii s-au concentrat, aşa cum este şi normal, mai ales asupra zonelor cu risc scăzut, unde populaţia are venituri ridicate, iar apariţia Poolului de Asigurare Împotriva Dezastrelor nu a reuşit să acopere diferenţele.
Din primele zece cele mai asigurate judeţe, majoritatea prezintă un risc scăzut şi foarte scăzut de calamitate. Tot la vârf, un singur judeţ, şi anume Satu-Mare, face notă discordantă în ceea ce priveşte veniturile populaţiei.

Oamenii din celelalte nouă judeţe de top câştigă lunar cel puţin 90% din salariul mediu pe economie, iar în Cluj (locul 6), Timiş (locul 4) şi Sibiu (locul 1), salariile depăşesc media pe economie. Aceste discrepanţe sunt cu atât mai grave cu cât, în primele şase luni ale acestui an, valoarea primelor brute subscrise pe asigurări de calamitate pur şi simplu s-a prăbuşit.

Deşi legea obligă la a ne pune la dispoziţie listele cu toate locuinţele, acest proces se desfăşoară cu dificultate. Nicoleta Radu-Neacşu, director PAID

“Acest articol a apărut în ediţia print numărul 43 a revistei Capital din săptămâna 28.10 -3.11.2013”

Sursa: www.capital.ro