NATIONAL | Începe cel mai mare pelerinaj religios din ţară, la Sf. PARASCHEVA. Jumătate de MILION de oameni sunt așteptați la Iași

Cel mai important pelerinaj religios din România începe astăzi, la Iaşi, unde sunt aşteptaţi, până pe 15 octombrie, peste jumătate de milion de români. Mai mult de jumătate se vor închina în faţa moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva, cunoscută în popor ca Sfânta Vineri sau Sfânta Balcanilor.

Drumul moaştelor de la Sfântă la brand de ţară a durat sute de ani, pelerinajul de la Iaşi fiind considerat de Biserică unul dintre cele mai mari din lume. Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva este celebrată în fiecare an pe data de 14 octombrie. În intervalul 10-15 octombrie, peste 500.000 de vizitatori ajung la Iaşi, în preajma Catedralei Mitropolitane, acolo unde sunt depuse moaştele sfintei, considerate făcătoare de minuni. În jur de 250.000 de pelerini ajung să treacă prin faţa raclei cu rămăşiţele pământeşti pentru a se închina. De regulă, cozile pelerinilor care aşteaptă să ajungă în curtea Mitropoliei se întind pe distanţe de kilometri.

Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române consideră evenimentul de la Iaşi drept unul dintre cele mai importante pelerinaje religioase din lume. Una dintre tradiţiile sărbătorii este aducerea în Capitala Moldovei, pe lângă moaştele Paraschevei, şi pe cele ale unui alt sfânt din spaţiul ortodox de însemnătate pentru credincioşi. Spre deosebire de anii trecuţi, la Iaşi vor ajunge astăzi, 10 octombrie, rămăşiţele umane ale unui sfânt român, Simeon de la Muntele Minunat din Antiohia Siriei, aduse de la Mănăstirea Neamţ. Este vorba despre capul sfântului, care a murit în anul 592 d. Hr. şi care este prăznuit pe data de 24 mai. Despre moaştele sfântului se spune că au fost „ferecate“ în Mănăstirea Neamţ în anul 1463 de către domnitorul Ştefan cel Mare.

Slujba, transmisă în direct online

De asemenea, va fi adusă la Iaşi şi o copie a icoanei Maicii Domnului – Prodromiţa, aflată, în original, la Schitul românesc Prodromu, de la Muntele Athos. Este vorba despre o reprezentare aflată în mod obişnuit la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului. Este o reproducere fidelă, în mărime naturală, a celei de la Muntele Sfânt. Oficialii Mitropoliei Moldovei au luat această decizie pentru a marca împlinirea a 150 de ani de la pictarea, chiar la Iaşi, a acestei icoane. Potrivit acestora, chipul Maicii Domnului ar fi apărut pe icoană de la sine, într-o noapte, în condiţiile în care pictorul desemnat s-o realizeze avea dificultăţi în a-şi imagina chipul Sfintei.

Tot ca o noutate faţă de anii trecuţi, slujba principală, din data de 14 octombrie, va fi ţinută pe o scenă amenajată pe pietonalul Ştefan cel Mare, în faţa Catedralei Mitropolitane. Slujba, condusă de un sobor de preoţi avându-l în frunte pe ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, va fi transmisă în direct de Trinitas TV, TVR 1 şi va putea fi ascultată fie online, pe site-ul doxologia.ro, fie la Radio România Actualităţi.

Cum a ajuns Parascheva Sfântă

Este cunoscută în popor şi sub numele de Sfânta Vineri şi i se atribuie, în tradiţia creştin-ortodoxă, zeci de minuni făcute după moarte. 14 octombrie este data la care a decedat în Epivat, Tracia, o localitate situată în apropiere de Constantinopol, actualul Istanbul. Se ştie doar că a trăit în secolul XI şi că s-a născut într-o familie bogată.

Legenda spune că la vârsta de 10 ani a auzit în timpului unei slujbe cuvintele Domnului: „Oricine vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze“. În acel moment a donat toate hainele sale săracilor şi a plecat spre Constantinopol, unde a urmat o viaţă ascetică şi a experimentat mai multe viziuni ale Fecioarei Maria.

A murit la vârsta de 27 ani, în oraşul grecesc Kalikrateia, iar debutul legendei apare la câţiva ani după deces. Atunci, Sfânta Parascheva s-a arătat în vis unui călugăr din zonă, nemulţumită că lângă mormântul ei a fost îngropat un păcătos. Călugărul a primit chiar indicaţii despre locul în care era îngropată, iar acesta a decis s-o deshumeze. Călugărul a constatat că trupul ei era mumificat, fapt care, coroborat cu arătarea în vis, i-a întărit aura de sfinţenie.

Relicvele, care au început să fie venerate de mii de credincioşi, au fost transportate la Biserica Sfinţilor Apostoli din Kalikrateia. Ulterior, în 1238 moaştele au ajuns la Veliko Târnovo, iar în 1393 la Belgrad. Otomanii au adus relicvele la Constantinopol în 1521, iar în 1641 au ajuns la Iaşi, ca o recompensă pentru domnitorul Vasile Lupu pentru că a plătit toate datoriile către Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.

Sursa: adevarul.ro