NAŢIONAL | Ministrul pentru Universităţi: „De la 1 octombrie, dăm burse de 15.000 de euro pentru olimpicii care rămân în România”. PLUS: Cele DOUĂ domenii prioritare în învăţământul superior

Ministrul delegat pentru Învăţământul Superior şi pentru Cercetare, Mihnea Costoiu, a vorbit la Interviurile Gândul despre schimbările noului an universitar.

Principalele idei din interviu:

– O nouă clasificare a universităţilor din România, în funcţie de care se va face finanţarea,  va fi gata în 2014.

–  „Sunt mult prea multe specializări, cel puţin de licenţă. Cred că sunt mii, ar trebui reduse masiv”.

– Ingineria şi Medicina vor fi domeniile sprijinite cu prioritate de Ministerul Educaţiei.

– După 1 octombrie, Ministerul Educaţiei va lansa un program special pentru olimpicii care aleg să rămână în universităţile din România prin care le va acorda acestora burse în valoare de 15.000 de euro pentru cercetare.

– Ministerul Educaţiei va avea o bază de date unică pentru toate tezele de doctorat din România, iar  lucrările vor fi verificate înainte de a intra la validare la consiliul de atestare a diplomelor.

Mai jos, interviul acordat de Mihnea Costoiu:

Gândul: La ce schimbări să se aştepte studenţii pentru anul universitar care începe marţi, 1 octombrie?

Mihnea Costoiu: Pentru studenţi o să încercăm să creştem subvenţia  pentru cămine. Anul acesta am avut o sumă în plus  pentru acest lucru şi discuţia cu universităţile a fost de a mări numărul de beneficiari şi nu cuantumul alocaţiei. În ultimele zile am discutat  cu studenţii să mărim alocaţia şi nu numărul de studenţi beneficiari.

Vom continua analiza atentă a tuturor specializărilor de licenţă şi de master pe care le derulează universităţile, astfel încât, în decembrie 2013, să putem avea noul nomenclator al specializărilor din România, pentru că, în acest moment, cred că sunt multe prea multe specializări, cel puţin de licenţă. Cred că sunt mii, ar trebui reduse masiv.

De asemenea, anul acesta vom continua scoaterea la concurs a locurilor de la universităţi, cu încadrarea în buget.

La învăţământul preuniversitar s-a păstrat „linia Funeriu”, se discută inclusiv despre începerea şcolii  de la 5 ani. Dar la universitar s-au resetat multe dintre modificările aduse prin legea educaţiei. Cum explicaţi această diferenţă între universitar şi preuniversitar?

Mihnea Costoiu: Anul acesta,  nici la superior, nici la preuniversitar, nu au fost făcute modificări majore. Am dat o singură măsură care a reglat un lucru punctual. De altfel, trebuie intervenit în continuare în lege pentru că sunt lucruri care sunt inaplicabile. Spre exemplu, alocarea locurilor la învăţământul superior.

Conform legii, trebuie alocate locurile la doctorat sau la masterat în funcţie de clasificare. Această clasificare a fost anulată şi în acest moment suntem în imposibilitate să finanţăm. Trebuie să modificăm. Mai sunt şi alte exemple de acest tip, care trebuie schimbate în cel mai scurt timp pentru că nu pot fi aplicate. Ministerul Educaţiei a făcut greşeli majore în timp, cum este cea cu clasificarea, care n-a fost un exerciţiu transparent şi care nu poate fi aplicată în acest moment.

Clasificarea universităţilor începută de Daniel Funeriu a fost oprită după ce a fost contestată în instanţă. Ce se va întâmpla cu clasificarea universităţilor?

Mihnea Costoiu: Ministerul a pierdut în fond, iar în continuare ministerul caută toate documentele pe care să le pună la dispoziţia instanţei. Finanţarea pe baza acestei clasificări nu s-a putut face atâta timp cât există o decizie a instanţei care este executorie. Iar în privinţa finanţării am încercat să menţinem ritmul anilor trecuţi, tocmai pentru a nu crea dezechilibre în sistem până la o nouă ierarhizare.

Anul acesta o să începem un nou exerciţiu de clasificare şi ierarhizare, dar după consultarea cu toată lumea. Până la sfârşitul anului vom vorbi despre mecanisme, după care, de la începutul anului viitor, începem colectarea datelor.

Care vor fi criteriile pentru noua clasificare?

Mihnea Costoiu: Sunt discuţii ample între specialiştii din ţară şi din străinătate. Nu ştiu să vă spun acum cum vor arăta şi care vor fi. Însă, scopul final al acestei clasificări şi ierarhizări este să oferim tinerilor o imagine exactă a învăţământului superior, nu contează ce finanţare are şi ce formă de proprietate are. Tinerii trebuie să ştie că în universitatea X există un program  foarte bine cotat, cu rezultate foarte bune, dar şi dacă acea instituţie are un program foarte slab cotat. Această clasificare va fi gata anul viitor. Anul acesta, sperăm să avem o metodologie care să fie discutată cu absolut toată lumea, cu universităţile, cu studenţii, cu sindicatele, dar şi cu operatorii economici.

Dacă  nu există nicio clasificare, cum s-a făcut finanţarea universităţilor în 2013? Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS) spune că suma repartizată pe universităţi este mult mai mică decât ceea ce a propus.

Mihnea Costoiu: Finanţarea propusă de CNFIS pleacă de la ierarhizarea şi clasificarea universităţilor. Pleacă de la nişte indicatori  uşor subiectivi pe care CNFIS-ul i-a stabilit. În ce sens? Toate specializările din România au fost punctate de la 1 la 5. Fiecare membru al CNFIS-ului a dat o notă unui program de studiu, după cum a considerat fiecare.

Pe de altă parte, ţinând cont că evaluarea universităţilor a fost anulată nu puteam să o luăm în considerare în privinţa finanţării. Singurul criteriu a fost numărul echivalent de studenţi pentru fiecare instituţie, iar universităţile aflate în dificultate financiară au primit împrumuturi. Principiul de finanţare a fost ca universităţile să nu primească mai puţini bani decât anul trecut pentru a-şi putea desfăşura activitatea.

În ultimul raport al CNFIS se arată că situaţia subfinanţării cronice a învăţământului s-a agravat. În plus,  studenţii vorbesc despre acelaşi lucru, care îi afectează şi pe ei în mod direct. Ce faceţi pentru schimbarea acestui lucru?

Mihnea Costoiu: În acest an suntem într-un prim proces de curăţenie a unei serii întregi de specializări din universităţi.  Am desfiinţat 183 de specializări. Continuăm monitorizarea atentă a acestor programe, pentru că şi noi credem că trebuie eficientizată cheltuirea banilor în universităţile din România. Încercăm să finanţăm toate acele programe care sunt performante, dar în acelaşi timp să putem finanţa şi universităţile sau programele care sunt în zone speciale, care au o tradiţie anume.

De exemplu, ani de zile Facultatea de Textile de la Iaşi nu a avut studenţi, şi această facultate ar fi putut fi înschisă, deşi este singura de acest fel. În acest moment, este o presiune imensă asupra acestei facultăţi ca să producă ingineri textilişti pentru că există o serie întreagă de companii care doresc acest lucru. Nu poţi să închizi mâine o specializare pentru că nu mai are atât de multă căutare. Anul acesta ne-am dorit să facem o finanţare, astfel încât să păstrăm studenţii echivalenţi fără să văduvim niciuna dintre universităţi, mai ales acolo unde au fost probleme.

Când va fi gata o nouă clasificare şi implicit un nou mod de finanţare?

Mihnea Costoiu: În momentul în care vorbim de finanţare nu sunt strânse date cu privire la calitatea programelor, nu avem indicatori de calitate. Abia acum dorim să-i colectăm, pentru că CNFIS-ul  nu are elemente. Abia acum construim această bază de date care nu există în România.

Pentru anul universitar 2013/2014 vom începe mecanismul de colectare a indicatorilor de calitate, aşa cum au fost ei definiţi, iar în ianuarie vrem  să începem finanţarea pe bază de formulă. Finanţarea va avea loc în funcţie de studenţii echivalenţi şi în funcţie de nivelul calităţii- câţi profesori ai, ce lucrări ştiinţifice, ce programe de cercetare are şi aşa mai departe.

Din cauza slabei finanţări a universităţilor jumătate din studenţi renunţă anual la studii. Ce face ministerul pentru stoparea abandonului?

Mihnea Costoiu: Nu au nicio legătură taxele pe care universităţile le impun cu ceea ce finanţează statul.  Anual dăm 62.000 de locuri la licenţă pentru studenţii bugetaţi de stat. Pentru studenţii pe care îi au în regim cu taxă,  universităţile  au libertatea să stabilească nivelul taxelor.

Există unele domenii  cum ar fi dreptul, economia, psihologia şi chiar medicina  unde este o inflaţie de studenţi. Ce aveţi de gând să faceţi pentru a nu mai exista inflaţie  în anumite specializări?

Mihnea Costoiu: Sunt locuri mult prea multe pentru anumite specializări. Şi atunci cel mai bun barometru este piaţa şi de asta încercăm să vedem  de unde vin angajaţii. În octombrie,  vom analiza câţi dintre absolvenţi sunt angajaţi. Pe de altă parte, România are un deficit de forţă de muncă în inginerie, în medicină, iar aceste  domenii le vom fi sprijini cu prioritate.

Cum îi atrageţi pe absolvenţii care au plecat afară?

Mihnea Costoiu: Anul acesta în mod special am încercat să finanţăm programe de cercetare aplicată ale companiilor care au creat 600 de locuri de muncă înalt calificată. Este un mecanism direct prin care oferim finanţare pentru aceste programe din toate domeniile. Proiecte de tipul ELI este un alt tip de proiect în care putem să atragem tineri de foarte bună calitate. Ne propunem ca până la sfârşitul anului să realizăm la Măgurele un pol de excelenţă, de competitivitate.

Atunci de ce Şcoala Normală Superioră din Bucureşti nu este integrată în sistemul de învăţământ şi nici nu este recunoscută,  chiar dacă acolo studiază unii dintre cei mai buni olimpici şi  absolvenţi în ştiinţe?

Mihnea Costoiu: Sunt mai multe şcoli, nu ştiu despre Şcoala Normală despre care vorbiţi – o să mă documentez. Dar în acest moment  suntem în plin proces de realizare a programului  pentru olimpici. Am discutat cu peste 300 de companii şi foarte multe au acceptat să intre într-un parteneriat prin care să putem oferi  tinerilor excepţionali care rămân în România un parcurs de excepţie. După începerea anului universitar, ne propunem să începem acest program. Ne dorim ca o parte din burse să meargă către tinerii cu probleme sociale deosebite, şi o parte către tinerii olimpici. Am avut multe discuţii cu foarte mulţi olimpici, mulţi dintre ei ne-au spus că sunt interesaţi să rămână în România, dar problema lor este că nu au garanţia unui parcurs profesional ulterior finalizării studiilor. Şi din acest motiv am adus companiile către universităţi.

Programul pe care noi ni-l dorim începând cu 2014 este acela de a finanţa în mod special tinerii olimpici care rămân în universităţile din România, concomitent cu finanţare din mediul privat care să le ofere de pe o parte  şansa unei cercetări.

Despre ce sume este vorba?

Mihnea Costoiu: În acest trimestru vom lansa o competiţie de proiecte  pentru tânărul cercetător,  proiecte destinate exclusiv olimpicilor. Şi vor fi finanţate proiecte de cercetare cu 15.000 de euro. Competiţia va fi lansată după 1 octombrie.

Olimpicii şi absolvenţii care au plecat se plâng că în România nu sunt condiţii pentru cercetare. Recent  revista  Metalurgia Internaţional s-a aflat  în plin scandal internaţional în urma publicării unor articole false. Ce face Ministerul pentru a  nu mai apărea astfel de cazuri?

Mihnea Costoiu: Ziarul dumneavoastră îl controlez eu, deşi stiu despre el!? Aşa nici Metalurgia International, nici Tribuna Învăţământului nu sunt finanţate de minister, este într-o piaţă privată. Nu putem face nimic în aceste cazuri, este responsabilitatea editorilor. Ministerul nu mai ia în calcul articole preluate din Metalurgia International.

Anul trecut au fost schimbate  comisiile de la domeniile de specialitate  de la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi la comisia de economie  a fost ales ca membru rectorul de la Universitatea „Ovidius” de la Constanţa, recent cercetat pentru corupţie. Care au fost criteriile după care aţi acceptat astfel de oameni?

Mihnea Costoiu: Până anul trecut reprezentanţii  în  comisiile de specialitate  erau numiţi de un singur om, de către ministrul Educaţiei, care era liberul arbitru. Eu cred că e greşit. Ceea ce domnul Epure, fostul rector, a făcut la  Constanţa este un gest mai mult decât condamnabil,  care nu mai merită comentat. Acum, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare este făcut prin reprezentativitate, în funcţie de ierarhie proprie.

Universităţile din România au probleme cu acuzaţiile de plagiat.  Ce veţi face în privinţa plagiatului ?

Mihnea Costoiu: Avem un proiect finanţat prin programul de dezvoltare a capacităţii administrative prin care se va crea o bază de date unică pentru toate tezele de doctorat din România, care înainte de a intra la validare la consiliul de atestare, vor fi verificate dacă sunt plagiate. Toate tezele de doctorat vor fi cercetate după o bază de date încărcată.

În afară de proiectul ELI,  la ce  întrebări îşi propune să  răspundă cercetarea românească în următorii 10 ani?

Mihnea Costoiu: În primul rând, că anul acesta noi ne-am dorit o schimbare fundamentală a modului în care finanţăm cercetarea. Pentru că una dintre problemele României este o competitivitate nu foarte ridicată, ca să folosesc cuvinte frumoase.

Eu cred că şansa României este inovarea. Avem datoria să investim bani în inovare pentru  a putea duce cercetarea noastră fundamentală în produse servicii şi soluţii pentru piaţă de cea mai bună calitate. România a făcut câţiva paşi extraordinari în câteva domenii. Şi domeniul IT este unui dintre ele.

În anii 1999-2000-2001, din facultăţile de de automatică şi calculatoare au plecat foarte mulţi oameni afară şi rămâneau foarte puţini în ţară. Atunci am luptat foarte mult să dăm un mesaj pentru această nouă industrie. Atunci am schimbat legea şi am dat anumite facilităţi companiilor de IT.

Astăzi, România are o industrie de IT extraordinară. Vorbim de companii româneşti, dar vorbim şi de multinaţionale care sunt prezente în România cu mii de oameni. Oracle are 3.000 de angajaţi, Continental are 3.000, IBM are 1.500, Intel 1.000. Acum trebuie să facem un nou pas şi trebuie să finanţăm inovarea, adică să finanţăm cercetarea aplicată. Nu mai avem voie să finanţăm cercetarea exclusiv fundamentală şi aceasta este şi decizia noastră pe care am şi pus-o în practică.

Anul acesta am finanţat în mod special parteneriatele dintre universităţi şi companii. Am finanţat din programul operaţional de creştere a competitivităţii economice activitatea de cercetare exclusiv privată, cu peste 100 de milioane de euro pentru proiectele companiilor private. Aceşti bani au provenit din finanţare  europenă alocată de stat. Trebuie să reuşim să atragem cât mai multe fonduri private în cercetare.

În 2010 s-a produs cea mai mare eroare în managementul activităţii de cercetare din România: a fost desfiinţat programul de inovare, programul prin care companiile veneau să investescă în cercetare împreună cu institutele. Or astăzi ni se reproşează tocmai acest lucru de la Comisia Europeană, că avem o distanţă foarte mare între educaţie şi piaţă.

Şi cu toate astea aţi tăiat fondurile pentru nişte proiecte de cercetare în 2013 motivând că nu mai sunt bani. Dar apoi aţi deschis alte concursuri de proiecte.

Mihnea Costoiu: În 2010 şi 2011 proiectele de cercetare pe care Ministerul Educaţiei le avea în derulare cu diferiţi cercetători au avut bugetul tăiat cu până la 35%. Cei care astăzi ne acuză au făcut mai rău decât noi. Anul acesta la programul IDEI, cercetarea de bază, s-a finanţat până acum 100%, adică toţi banii. În schimb, la cercetarea PARTENERIATE, cu firmele, s-au finanţat 20% din fonduri. Marea majoritate a proiectelor erau din zona umanistă.

Un cercetător care avea un proiect la IDEI avea finanţare de 100%, în timp ce un cercetător de la PARTENERIATE avea finanţare de 20%. Banii nu au fost tăiaţi, ci a fost prelungită perioada de aplicare a proiectului cu încă un an, şi cercetătorul de la IDEI şi cel de la parteneriate să aibă în acest an aceeaşi sumă, banii au fost translataţi şi nu tăiaţi. Am făcut această translatare fără să umblu la programele de resurse umane şi capacităţi, de pregătire a  tinerilor.

Singurii care au avut de pierdut anul acesta au fost cei de la programul IDEI, pentru care am prelungit termenul de aplicare, cărora banii de anula cesta i-am redistribuit cu programul de parteneriate, adică să sprijin şi cercetarea aplicată.

Ce pondere au ştiinţele umaniste în proiectele de cercetare? Şi ce statut au ştiinţele umaniste?

Mihnea Costoiu: N-am cifre acum. Dar nu se pune problema să tratăm ştiinţele umaniste mai prost, nu asta este politica noastră. Eu spuneam doar că trebuie să avem o cercetare mai aplicată. Atâta tot. Nu înseamnă că cercetarea umanistă nu este finanţată. Dar când toată piaţa îţi cere acest lucru, când companiile îţi cer acest lucru şi este nevoie de acest lucru, nu putem finanţa exclusiv lucrări, articole şi aşa mai departe. Imi asum această decizie, chiar dacă acest lucru naşte supărări. Nu se pune problema ca cercetarea umanistă să fie văduvită în vreun fel, ci s-au păstrat aceleaşi proporţii. Nu am tăiat nimic în plus la cercetarea umanistă. Ce v-am spus este că am ridicat un semn de întrebare: de ce la cercetarea din toate domeniile rata de succes a fost de 15 %, iar la cercetarea umanistă 70%.

Am scos o nouă competiţie pentru că Planul Naţional  PND 2 se închide în 2015. Aceste proiecte care sunt în derulare au fost finanţare în 2013, vor fi finanţate în 2014 şi foarte puţin în 2015. Cu alte cuvinte, cu banii disponibili în anul 2014 voi putea finanţa o nouă competiţie. Dacă nu realizam o nouă competiţie acum, legal,  potrivit angajamentelor, nu mai puteam să luăm banii. Deci nu se pune problema ca din banii existenţi să dau la noile programe ca să le tai pe vechile proiecte. Deci  nu tai la vechile proiecte ca să le dau la noile proiecte.

 

Sursa: www.gandul.info