EDUCATIE | SFATURI PENTRU PARINTI: 5 căi să spui NU unui copil într-un mod pozitiv

În educaţia copiilor, părinţii folosesc cuvântul NU: “Nu e voie!”, “Nu pune mâna!”, “Nu mânca acum că-ţi strici foamea” şi exemplele pot continua. Desigur, v-aţi şi regăsit în unele dintre aceste situaţii. Are şi acest NU rolul său în educaţia copiilor. Spunând NU unui copil îl învăţaţi de fapt să spună, la rândul său, NU atunci când este cazul. Şi, de asemenea, sunt unii dintre voi care s-au regăsit în situaţia de a fi incapabili să spună NU în viaţa de adult, la serviciu când şeful a cerut să staţi peste program, de exemplu. Însă, există şi pericolul ca acest NU spus impulsiv, cu un anume ton şi prea des, să transforme copilul într-un îndărătnic desăvârşit, care îşi va refula frustrările la maturitate.
Iată câteva modalităţi prin care puteţi spune NU unui copil, într-o manieră pozitivă.

Educaţie copii – sfatul 1: Echilibraţi balanţa DA – NU
Prea mulţi DA pot însemna transformarea copilului într-un egoist care va crede că totul i se cuvine şi care va acumula frustrări de fiecare dată când i se va spune NU. Prea mulţi NU vor transforma copilul într-o persoană negativistă care va face din NU centrul universului său. Iar de aici vor rezulta alte frustrări. Aşadar, o balanţă echilibrată între DA şi NU este cheia în educaţia copiilor.

Educaţie copii – sfatul 2: Numărul de NU-uri creşte odată cu copilul
Arta de a spune NU se dezvoltă odată cu creşterea în vârstă a copilului. Bebeluş fiind, acesta are multe nevoi pe care părinţii le satisfac fără probleme. După primul an de viaţă deja problemele încep să se schimbe. Nu întotdeauna dorinţele copilului sunt sănătoase sau sigure pentru intregritatea lui, şi atunci părinţii încep să pună limitele. Dacă între 9 şi 14 luni, numărul de NU-uri este relativ mic, între 14 şi 18 luni situaţia se modifică, iar copiii devin destul de frustraţi că nu le sunt permise anumite “activităţi” şi chiar se manifestă ca atare. Însă şi de cealaltă parte apar refuzuri. După vârsta de doi ani şi aceştia devin “experţi” în arta “NU”-ului.

Educaţie copii – sfatul 3: Folosiţi alternative pentru NU
Imaginaţi-vă un copil de vreo 18 luni, plin de energie, care încearcă să se caţere peste tot prin casă. NU acolo, NU dincolo, o multitudine de locuri unde copilul NU are voie. Este evident că devine frustrant pentru el, se agită, începe să plângă, să se isterizeze, ceea ce vă provoacă nervozitate şi iată cum poate degenera o situaţie care ar fi putut fi foarte calmă şi plăcută. Cum? Ei bine, dacă în casă nu sunt locuri pe care copilul să le exploreze din pricina pericolelor la care poate fi expus, atunci mergeţi cu el afară, în parc sau la un loc de joacă potrivit vârstei. În acest fel copilul îşi va consuma energia şi îşi va satisface curiozităţile specifice vârstei.

sursa: sfatulparintilor.ro