Misterul tunelurilor lui Ștefan cel Mare: Botoșani, locul unde se ascunde „autostrada” subterană a României
În inima orașului Botoșani se află o rețea subterană de tuneluri medievale, care este adesea descrisă ca „autostrada subterană a României”. Aceste pasaje misterioase, ce datează din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, nu sunt doar un martor al trecutului glorios al Moldovei, ci și un simbol al ingeniozității strategice din perioada medievală.
Potrivit cercetărilor istorice și descoperirilor arheologice recente, aceste tuneluri ar fi fost utilizate pentru a conecta diverse puncte strategice ale orașului, inclusiv Mănăstirea Popăuți, care era o fortificație importantă în acea perioadă. Tunelurile aveau o lățime suficientă pentru a permite trecerea oamenilor și animalelor, iar unele teorii susțin că ele ar fi fost folosite pentru a transporta provizii și a asigura refugiu în fața invaziilor.
Descoperirea acestor pasaje subterane a avut loc accidental în perioada comunistă, atunci când autoritățile au demarat lucrări de demolare pentru a construi blocuri de locuințe în centrul orașului. În timpul săpăturilor, au fost găsite mai multe intrări care duceau la tuneluri. Cu toate acestea, autoritățile de atunci au închis rapid aceste tuneluri, iar cercetările asupra lor au fost suspendate.
Deși s-a speculat mult timp despre rolul acestor tuneluri, recentele investiții în cercetarea acestora au adus mai multe informații interesante. Se presupune că tunelurile aveau o funcție de protecție, fiind construite pentru a proteja locuitorii Botoșaniului și bunurile lor în fața invaziilor. Acestea ar fi asigurat o legătură rapidă între centrul orașului și Mănăstirea Popăuți, care, în acea perioadă, era un bastion al credinței și o fortificație militară importantă.
Recent, autoritățile din Botoșani au alocat o sumă semnificativă, aproximativ 500.000 de euro, pentru a explora și studia în detaliu această rețea subterană. Scopul este de a înțelege mai bine istoricul tunelurilor și de a le transforma într-un punct de atracție turistică, care ar adăuga un plus de valoare orașului din punct de vedere istoric și cultural.
În prezent, tunelurile sunt în curs de scanare pentru a fi analizate cu tehnologii moderne, iar autoritățile speră că vor putea să le conserve și să le includă într-un circuit turistic. O astfel de inițiativă ar atrage nu doar vizitatori din țară, ci și turiști internaționali interesați de istoria medievală a României și de misterele legate de Ștefan cel Mare.
Această rețea de tuneluri face parte dintr-un complex istoric mai mare legat de domnia lui Ștefan cel Mare, care a lăsat o amprentă adâncă în istoria Moldovei. Cu o lungime de aproximativ 2 kilometri, tunelurile sunt considerate o realizare tehnică remarcabilă pentru acea perioadă, iar descoperirea lor oferă noi perspective asupra modului în care Ștefan cel Mare și curtea sa gestionau orașele și fortificațiile din regat.
În concluzie, tunelurile lui Ștefan cel Mare din Botoșani sunt o veritabilă „autostradă subterană” medievală, care continuă să fascineze cercetători, istorici și turiști. Studiile recente și intențiile autorităților de a le integra într-un circuit turistic aduc în prim-plan o parte din istoria necunoscută a României, care merită descoperită și protejată pentru generațiile viitoare.
