Flotanții ucraineni din Botoșani, un fenomen scăpat de sub control. Cum influențează alegerile și administrația

Mii de ucranieni și basarabeni dublează artificial populația comunelor de la granița de nord a României. La Botoșani, fenomenul este scăpat de sub control cu implicații asupra administrației locale. rache

Mulți ucraineni și basarabeni optează pentru cetățenia română, în speranța că vor circula mai ușor pe teritoriul Uniunii Europene sau că vor scăpa de război. Conform legii, aceștia trebuie să dovedească, printre altele, că au domiciliul stabil pe teritoriul României. Și de aici s-a dezvoltat o adevărată industrie a „găzdașilor” mai ales în comunele de graniță.

Pe scurt, sătenii din comunele de la granița de nord a României iau în spațiu, contra cost,  ucraineni sau barasarabeni care vor cetățenie română. Aparent inofensiv, fenomenul a scăpat de sub control în județul Botoșani.

„În momentul de față, eu nu mai știu câți locuitori sunt”

Una dintre comunele în care lucrurile au scăpat total de sub control în privința flotanților ucraineni este Vârful Câmpului. Comuna botoșăneană este situată lângă vama de la Siret, una dintre porțile nordice de intrare ale ucrainenilor în România. În mod bizar, deși natalitatea nu a explodat la Vârful Câmpului, cel puțin statistic, populația comunei s-a dublat. În anul 2016, comuna Vârful Câmpului avea în jur de 3.000 de locuitori, pentru ca în anul 2020 să aibă 6.000 de locuitori.

În 2024, nici măcar autoritățile locale nu mai știu ce populație există în comună. Și asta din cauza numărului uriaș de ucraineni luați în spațiu de localnici pentru obținerea multrâvnitului buletin românesc.

„Dacă mă credeți, în momentul de față, eu nu știu câți locuitori sunt. Sunt mulți care vin de dincolo de graniță”, spune Maria Huțu, primarul din Vârful Câmpului.

Având în vedere că autoritățile locale au încercat stoparea fenomenului, Primăria Vârful Câmpului este ocolită.

„Noi am sesizat și Prefectura, și alte autorități competente în privința fenomenului. În plus, eram foarte exigenți la verificarea actelor și a situație. În condițiile acestea preferă să meargă direct la Evidența Populației de la Bucecea, cel mai apropiat oraș”, adaugă Maria Huțu.

Evident, ucrainenii luați în spațiu nu locuiesc efectiv în comună, ci folosesc doar buletinul românesc pentru a putea circula liber în Uniunea Europeană.

Mii de ucraineni într-o casă și găzdași de meserie

Astfel, s-a ajuns la situații absolut aberante: un localnic din Vârful Câmpului, speriat de amploarea pe care o luase fenomenul, s-a autodenunțat și a mărturisit că în casa lui sunt cazați fictiv în jur de 7.000 de ucraineni.

Bărbatul acuză că s-ar fi implicat în poveste și o funcționară de la Evidența Populației, care le-ar fi facilitat unor ucraineni, fictiv, obținerea vizei de flotant la domiciliul său fără ca el să știe acest lucru.

Crește numărul de consilieri

Efectele administrative ale acestui fenomen sunt multiple. În primul rând, crește artificial populația. În consecință, comunele cu mulți ucraineni și basarabeni (cum e cazul comunei Ripiceni) pot avea bugete mai mari, dar pot și accesa diferite fonduri destinate unităților administrative cu mai mulți locuitori. În plus, se mărește artificial aparatul administrativ.

În unele comune de graniță, numărul consilierilor locali a crescut cu 40%. De asemenea, acești flotanți fictivi ar putea „vota”, înclinând într-un fel sau altul balanța electorală. Până în prezent, nu au fost semnalate, în mod oficial, astfel de cazuri. Este sigur însă faptul că vor fi organizate mult mai multe secții de votare iar multe dintre acestea vor rămâne goale, consumând resurse inutil.