Sfântul Cuvios Vasile Mărturisitorul
Pe data de 28 februarie, Biserica Ortodoxa ii sarbatoreste pe Sfintii Cuviosi Ioan Casian si Gherman din Dobrogea, iar in anii bisecti pe 29 februarie. Sfantul Cuvios Ioan Casian s-a nascut in jurul anului 360, fiind considerat intemeietorul monahismului in Apus. Prietenul lui, Sfantul Cuvios Gherman, s-a nascut in jurul anului 368. Cei mai multi istorici bisericesti considera ca cei doi sunt originari din Scitia Minor, Dobrogea de astazi. S-au dedicat vietii monahale inca din tinerete, mergand la o manastire din Betleem. In preajma anului 385, cei doi au mers in Egipt pentru a cunoaste vietuirea parintilor din pustiu. In anul 400 s-au dus la Constantinopol, unde era patriarh Sfantul Ioan Gura de Aur, care l-a hirotonit diacon pe Sfantul Ioan, iar pe Sfantul Gherman l-a hirotonit preot.
In jurul anului 405 au mers la Roma, incercand sa-l apere pe Sfantul Ioan Gura de Aur care, cu un an inainte, fusese exilat. Sfantul Gherman a trecut la cele vesnice la Roma.
In anul 415, Sfantul Ioan Casian s-a stabilit la Marsilia si a fost hirotonit preot. A intemeiat doua manastiri – una de calugari, cu hramul „Sfantul Victor” si alta de calugarite si a redactat doua scrieri importante: „Convorbiri cu parintii pustiei” si „Asezamintele vietii de obste a calugarilor”. Sfantul Ioan Casian a murit la Marsilia, in anul 435.
Sfantul Cuvios Vasile Marturisitorul a trait in timpul imparatului Leon Isaurul (717-741), cel care a luptat impotriva sfintelor icoane. Inca de tanar a luat hotararea sa urmeze calea monahala si sa traiasca in nevointa.
Este numit “Marturisitorul” deoarece in timpul persecutiei iconoclaste a propovaduit cu fermitate adevarul de credinta, impreuna cu Sfantul Procopie Decapolitul, inaintea prigonitorilor sfintelor icoane. Pentru aceasta a fost inchis in temnita, patimind multe chinuri.
Dupa moartea Imparatului Leon Isaurul, Sfantul Vasile Marturisitorul a fost eliberat din temnita . A trait ca monah, in aspre nevointe duhovnicesti, pana la mutarea sa la cele vesnice.
Troparul Sfantului Vasile Marturisitorul
Locuitor pustiului si inger in trup si de minuni facator te-ai aratat, purtatorule de Dumnezeu, parintele nostru Vasile; si cu postul, cu privegherea, cu rugaciunea, ceresti daruri luand, vindeci pe cei bolnavi si sufletele celor ce alearga la tine cu credinta. Slava Celui ce ti-a dat tie putere; slava Celui ce te-a incununat pe tine; slava Celui ce lucreaza prin tine tuturor tamaduiri.
La inceputul Postului, ca un “debut” al acestuia, ca un “acordaj” inainte de “armonia” deplina, gasim Marele Canon de pocainta al Sfantului Andrei Criteanul. Impartit in patru parti, este citit la Vecernia cea Mare, in serile primelor patru zile ale Postului. Canonul poate fi descris cel mai bine ca o plangere de pocainta care ne vorbeste despre proportiile si adancimea pacatului, tulburand sufletul cu jale, cainta si nadejde. Cu o maiestrie unica, Sfantul Andrei impleteste marile teme biblice – Adam si Eva, Raiul si caderea in pacat, Noe si Potopul, David, Pamantul fagaduintei si, in cele din urma, Hristos si Biserica – cu marturisirea pacatului si cu pocainta.
Citeste mai multe informatii despre Canonul cel Mare
Tot in aceasta zi facem pomenirea:
– Sfantului Mucenic Proteriu, arhiepiscopul Alexandriei;
– Sfantului Mucenic Nestor, Episcop de Maghid;
– Sfintelor Chira si Marana;
– Sfintilor sase mucenici din Egipt;
– Sfintilor apostoli: Nimfas si Evvul;
– Sfantului Varsos, episcopul Damascului;
– Sfantului Mucenic Avrichiu;
– Sfintei Mucenite Chirana din Tesalonic;
