Județul Botoșani rămâne anual fără hectare întregi de teren. Ministrul Mediului vrea să consolideze malul Prutului
România pierde anual hectare întregi de teren, pe graniţa de nord, în judeţul Botoşani. Malurile Prutului se erodează puternic din cauza viiturilor, iar ţăranii riscă să rămână fără terenuri agricole. Oamenii sunt îngrijoraţi că într-o zi se vor trezi cu tot cu case în apele râului
România rămâne fără cel puţin 10-15 hectare de teren anual numai în nordul judeţului Botoşani, pe graniţele cu Ucraina şi Republica Moldova. Din 1975, Prutul macină malurile constant, iar după inundaţiile din 2008 eroziunea s-a acccentuat mult mai mult în judeţul Botoşani pe linia Oroftiana-Darabani-Rădăuţi Prut.
”În general, eroziunea malurilor cursurilor de apă este un fenomen natural care se întâmplă la o scară mai mică sau mai mare peste tot în țară. În situația specifică cu care ne confruntăm noi, în care pierdem hectare întregi din teritoriul românesc, lucrurile ar trebuie să fie tranșate cu prioritate suplimentară și tocmai din acest motiv, una din chestiunile pe care le voi discuta cu colegii mei se referă la modul în care păstrând proporția între investiție și beneficiu vom reuși să identificăm sursele de finanțare, pentru că discutăm despre niște zeci de milioane bune, să consolidăm malul Prutului pentru a încerca să limităm acest fenomen. Probabil nu vom putea să-l împiedicăm cu totul, dar cu siguranță vom putea să îl limităm”, a transmis Mircea Fechet
La întâlnirea cu primarii din județul Botoșani au participat și directorii de deconcentrate subordonate Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
La Hudeşti, de exemplu, este cea mai accentuată eroziune, unde începând de vara trecută şi până acum, patru hectare au fost luate de ape. Implicaţiile sunt profunde mai ales pentru localnici. Graniţa se mută constant, dar, o dată cu ea, în apele Prutului cad şi terenurile agricole, râul avansând periculos către sat. De altfel, un cătun a fost deja mutat de două ori, pentru a nu se prăbuşi în apă.
„Am interacționat cu primarii și am plecat cu o lungă listă de sarcini pe acre am primit-o de la aceștia pentru a le gestiona începând cu ziua de mâine, pentru că până la urmă acesta este rolul Guvernului, acesta este rolul miniștrilor, că dincolo de activitatea specifică de birou să putem să coborâm în rândul comunităților locale și să vedem exact lucrurile cu care aceștia se confruntă pentru a putea lua cele mai bune decizii. Probelemele cu care se confruntă cetățenii județului, respectiv investițiile primarilor în eficientizare energetică a clădirilor publice, iluminatul public stradal, investițiile în apă canal și această problemă, alimentarea cu apă potabilă a unei părți însemnate a județului” a conchis ministrul Mediului