Consiliul Concurenței continuă ancheta cu privire la ratele românilor despre care se crede că ar fi fost majorate artificial. Inspectorii caută probe în laptopurile și telefoanele bancherilor.
Consiliul Concurenței a descins din nou la zece bănci. Inspectorii au căutat probe în legătură cu Biroul de Credite. O instituție creată chiar de bănci. Acesta funcționează ca un casier bancar unde se poate vedea situația fiecărui client care a luat împrumuturi.
Există suspiciuni că 10 bănci s-ar fi înțeles să crească ratele românilor. Dacă suspiciunile Consiliului Concurenței cu privire la faptul că băncile s-au înțeles să crească valoarea ROBOR se confirmă, clienții ar putea cere despăgubiri.
„Eu nu am nici o încredere în ceea ce face Consiliul Concurenței pentru că a aprobat de-a lungul timpului că nu a făcut lucrul ăsta. Au fost situații în care ar fi avut toate elementele în care să constate există suspiciuni de înțelegere, de cartel între bănci, dar să constate Consiliul Concurenței ce se vede cu ochiul liber.
Și anume că dobânzile pe care le plătesc românii sunt triple față de media europeană, în același timp profiturile băncilor sunt triple față de media europeană”, a declarat Daniel Zamfir, în direct la Antena 3 CNN.
Efectele asupra românilor dacă se va aplica modelul de taxare al băncilor. Explicaţiile unui cunoscut analist economic
Dacian Paladi, analist economic, a analizat metodele de taxare a băncilor aplicate deja de multe state europene pentru a aduce bani la bugetul de stat. În acest moment, România are declarat un deficit de 43 de miliarde de lei şi această măsură pare să fie printre soluțiile pe care Executivul le-ar putea lua în calcul însă cu efecte, mai ales pentru consumatori. Iată de ce.
Mai multe state europene au aplicat deja un model de taxare al băncilor pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul statului. De exemplu, modelul Italiei, mult combătut de către bănci și bancheri, dar susținut chiar de premierul Giorgia Meloni, a stabilit un impozit unic de 40 de procente asupra profiturilor pe care băncile le obțin din dobânzile mari. Astfel, încasările sunt direcționate pentru a ajuta deținătorii de credite ipotecare.
Cehia, camera Parlamentului, camera inferioară, a aprobat o taxă de 60% asupra firmelor din energie, dar atenție și băncilor, cu scopul de strângere de 3,4 miliarde de dolari în acest an, pentru că ei consideră că aceste profituri ar fi excesive.
Ungaria, vecinii noștri au un sistem cu suprataxe excepționale pentru bănci, dar totuși aceste bănci își pot reduce cu 50% dările către stat, dacă își măresc achizițiile de obligațiuni guvernamentale pentru Ungaria, iar asta înseamnă din start bani mai mulți la bugetul la bugetul țării.
Şi Spania are și ea o taxă de 4,8 procente asupra veniturilor din dobânzile băncilor, peste un prag, atenție, de 800 de milioane de euro.
Întrebat cum ar arăta aceste metode aplicate şi în sistemul bancar din România, dar şi care ar fi beneficiile dar şi riscurile pentru consumatori Dacian Paladi, analist economic, a spus:
„Cel mai probabil creditele vor fi mai scumpe. Dar să nu uităm că sistemul bancar în România, ca de altfel mai toată lumea, este foarte influent. Să vă dau un exemplu, în primul trimestru al anului 2023, profiturile celor 32 de bănci comerciale care acționează în România a fost cu 40% mai mare decât aceeași perioadă similară a anului 2022. Dar să vă mai spun ceva rata de rentabilitate a băncilor românești care activează la ora actuală în România, în prima jumătate a anului 2023 a fost, atenție, de 21,1%.
Ca să aveți o comparație în Germania aceeași rată de rentabilitate este de 6% în Franța, de 6,1% în Polonia, de 9% în Spania undeva la 10,4%.
România, gaură bugetară 43 de miliarde de lei
Traduc, băncile din România câștigă destul de bine, chiar foarte bine acum. De ce se întâmplă chestiunea asta? Este o treabă disputată încă de specialiști. Unii destul de superficial, dar foarte vocali, spun pentru că există o diferență foarte mare între dobânzile pe care le plătesc celor care îşi depun banii la ei și dobânzile pe care le solicită celor care cer creditul.
În orice caz, după criza din 2008, în sistemul bancar românesc sau și în sistemul bancar românesc anumite lucruri s-au asanat, anumite lucruri s-au optimizat și avem un răspuns simplu guvernanții să se uite spre bănci pentru că acolo sunt banii acum, ca să aveți o reprezentare.
Dacă lucrurile merg în aceeași scadență, în continuare anului 2023, profiturile băncilor se estimează că vor fi la 14 miliarde de lei.
Acuma puneți 14 miliarde de lei cu 45 de miliarde de lei, gaura pe care zilele trecute sau ieri ministrul Finanțelor a declarat-o, nu înseamnă că le vor lua toți banii, dar în același timp fac parte din categoria celor cu capul pe umeri și constat că statistica disputelor dintre sistemul bancar românesc sau dintre bănci și statul român, de regulă, s-a încheiat cu un câștig din partea sistemului bancar.
Deocamdată suntem la idei și idei și o să vedem câte din ele se materializează”, a spus Dacian Paladi, analist economic, la Antena 3 CNN.
