Ce spun medicii ieşeni despre cazul Alexandrei care a murit cerând ajutor
„Ziarul de Iaşi” a încercat să înţeleagă implicaţiile medicale ale cazului gravidei din Botoşani, Alexandra, care a murit după ce a mers cu sângerări şi dureri de burtă la spital şi, timp de şapte ore, nu a primit niciun fel de îngrijire medicală.
Specialiştii cu care am discutat spun că va trebui studiat cu atenţie un raport al Institutului de Medicină Legală, pentru că, din datele făcute publice până acum, nu există o legătură directă între o sarcină oprită înainte de termen, care necesită un chiuretaj, şi sângerarea pulmonară masivă care a dus la moartea Alexandrei.
„Îmi pun problema, ce aş fi făcut eu dacă era internată pe secţie la mine? Protocoale foarte clare nu există: dacă într-adevăr avortul nu provocase complicaţii suplimentare, operaţia de chiuretaj poate fi amânată şi cu o săptămână, în funcţie de starea de sănătate a pacientei. Dar cu siguranţă aceasta nu trebuia să fie lăsată singură, cu durerile pe care le avea. Aş fi încercat cred să cer un consult de specialitate, să văd ce poate provoca durerile respective. Fiindcă, în mod normal, avortul nu ar avea cum să fie legat de sângerarea masivă de la plămâni – e posibil să fi fost chiar o altă problemă medicală, ascunsă de simptomele date de oprirea sarcinii”, a spus unul dintre specialiştii consultaţi de publicaţia noastră.
Un chiuretaj se poate programa şi la o săptămână de la oprirea sarcinii
Dr. Răzvan Socolov, medic primar obstetrică-ginecologie, fost director medical al Maternităţii „Elena Doamna” din Iaşi, a făcut o amplă analiză, pe pagina sa de Facebook, în care a încercat să surprindă componentele medicale ale tragediei de la Botoşani. Acesta îşi începe analiza spunând că este clar vorba despre „o tragedie care îţi rupe sufletul fiindcă o fiinţă umană şi-a pierdut viaţa cerând insistent ajutor”, dar avertizează cititorii că încearcă să privească analitic şi raţional lucrurile, fără a încerca să ia apărarea sau să acuze vreo parte implicată.
Medicul a precizat că oprirea în evoluţie a unei sarcini la 13 săptămâni poate avea mai multe cauze, de la anomalii genetice la patologii ale mamei (diabet, trombofilie, infecţii sau expunere la toxine).
„Evacuarea unei sarcini oprite în evoluţie depinde de mai mulţi factori, cum ar fi sănătatea generală a mamei şi opţiunile disponibile pentru procedura de îndepărtare a resturilor de sarcină. În multe cazuri, procedura poate fi realizată în termen de până la câteva zile sau o săptămână după confirmarea opririi în evoluţie. Vorbind la cazul acesta, după bateria de analize care să confirme că nu au apărut complicaţii (infecţii, tulburări de coagulare) se decide de obicei evacuarea sarcini prin chiuretaj dacă sarcina este în trimestrul 1. Manevra nu este simplă, are riscuri asociate, complicaţii imediate si la distanţă pentru care pacienta trebuie să îşi dea acordul informat”, a precizat dr. Răzvan Socolov.
Acesta a mai precizat, spre exemplu, că după ce se decide, în urma consultării medicului, că este necesar chiuretajul, în unele cazuri este nevoie de o pregătire medicamentoasă până la intervenţia chirurgicală, iar momentul exact pentru a fi realizată aceasta trebuie să fie stabilit cu medicul care va face operaţia, „pe baza situaţiei medicală specifice a pacientei”.
Critici adresate violenţelor de limbaj din online: „nu suntem în vestul sălbatic”
Dr. Răzvan Socolov crede, din datele care au fost făcute publice, că echipa medicală putea face mai multe, măcar în sensul supravegherii pacientei. Acesta explică faptul că această supraveghere se face de către asistenta medicală, sub coordonarea medicului de gardă, şi toate menţiunile se consemnează în foaia pentru urmărirea pacientei. „Orice agravare se menţionează medicului care decide şi scrie detaliile la evoluţie. Aceste consemnări se pare că lipsesc în documente”, a precizat dr. Răzvan Socolov.
El spune însă că este greu de spus, doar din datele existente, fără a include mărturiile rudelor Alexandrei, dacă medicul de gardă a greşit flagrant sau nu. Acesta explică că se întâmplă, într-o maternitate cu 150 de paturi, ca unul sau doi obstetricieni să aibă la o gardă foarte mulţi pacienţi cu nevoi urgente. El spune că, dacă în perioada respectivă au fost cezariene sau naşteri naturale, acestea i-ar fi putut distrage atenţia medicului de gardă de la cazul Alexandrei. Însă, explică dr. Socolov, acest lucru „se poate uşor determina, obiectiv, dacă în perioada respectivă au fost cezariene sau naşteri naturale”.
Doctorul critică voalat acuzaţiile din spaţiul public care cer „arestarea şi molestarea” medicilor consideraţi vinovaţi de opinia publică.
„Evident, într-o societate civilizată, într-o ţară în care legea funcţionează şi în care autorităţile îşi respectă atribuţiile, aşa ceva este de neimaginat. Nu suntem în vestul sălbatic, deşi şi acolo exista un şerif care trebuia să apere legea. Eu îmi păstrez opinia că acei care sunt vinovaţi, dacă sunt cu adevărat responsabili, vor plăti. Pe Alexandra, mama care a murit acum, nu o vor aduce înapoi răzbunările şi injuriile proferate, dimpotrivă, pentru acum atenţia ar trebui să fie spre alinarea şi suportul psihologic al celor rămaşi, mai ales a copiilor, care sigur nu vor înţelege uşor ce s-a întâmplat”, a mai explicat dr. Răzvan Socolov.
