Usturoiul de Copălău, marcă ratată de frica asocierii. „Le e teamă de CAP-uri“
De mai bine de 20 de ani, specialiștii în agricultură din județul Botoșani s-au străduit să transforme usturoiul din comuna Copălău într-o marcă națională certificată. Deși au fost făcute toate demersurile, întregul proces de certificare se izbește de refuzul localnicilor de a se asocia.
„Când spui Copălău, spui fără îndoială usturoi”, mărturisește un localnic din Copălău, o comună situată la 20 de kilometri de Botoșani, pe drumul național care duce în municipiul Iași, prin Hârlău și Târgu Frumos.
Iar spusele localnicului nu sunt doar laudă deșartă. Această comună cu puțin peste 2000 de locuitori este o „țară a usturoiului“, locul unde se spune că s-ar afla cel mai bun usturoi din România și totodată ținutul care a inspirat responsabilii de la Ministerul Agriculturii în elaborarea unui program național de sprijin, aflat și acum în vigoare.
Dar deși autoritățile din județul Botoșani au făcut demersuri pentru certificarea usturoiului de Copălău, s-au izbit mereu de refuzul localnicilor de a se constitui în asociații, necesare îndeplinirii condițiilor de certificare.
„Usturoiul ne hrănește de sute de ani”
Usturoiul de Copălău este un soi aparte renumit pentru gustul său dulce-condimentat. Acest soi este cultivat peste tot în comună. Oficial, sunt 80 de mari cultivatori, certificați, care primesc subvenție de la statul român. Aceștia desfac marfa, în mare parte, la magazine din toată țara. Pe lângă aceștia mai sunt sute de mici cultivatori care-și vând marfa prin piețe și la marginea drumului național.
„Noi aici din usturoi trăim. Usturoiul ne hrănește de sute de ani. Din tată-n fiu asta cultivăm. Am păstrat cu sfinţenie soiul acesta din generaţie în generaţie, fără să facem compromisuri. Este cel mai bun usturoi din România“, spune Ion Bălăucă, un producător de usturoi.
Usturoiul de Copălău ar avea și niște proprietăți medicinale aparte, fiind considerat un antibiotic natural. La Copălău, în cinstea acestei plante-condiment a fost organizat un festival al usturoiului, iar o profesoară a ajuns să facă mărțișoare din usturoi.
„Poate și ideea aceasta cu CAP-ul, le-a rămas în subconștient”
Deși usturoiul de Copălău este faimos în toată țara, nici la ora actuală nu are statutul oficial de brand agricol, nefiind certificat. Din anul 2001, autoritățile agricole din Botoșani au încercat să obțină certificarea acestui produs la nivel național, ca brand autentic românesc.
Șefii de la Direcția Agricolă spun că oricând poate fi pregătit caietul de sarcini și depusă solicitarea. Ba chiar a existat și o intenție a Ministerului Agriculturii, în anul 2021, de a transforma usturoiul de Copălău în brand național și chiar să fie certificat la nivel european, ca produs cu indicație geografică protejată.
Toate demersurile s-au izbit însă de refuzul localnicilor de a se grupa în asociații de producători. Oamenii nici nu vor să audă. Preferă să lucreze fiecare pe cont propriu.
„Noi facem demersuri de foarte mult timp. Le stăm la dispoziție cu orice lămurire, ajutor. Caietul de sarcini ar fi oricând pregătit. Dar din păcate există această reticență la asociere. Noi nu-i putem obliga, nu-i putem asocia cu forța“, spune Cristian Delibaș, directorul Direcției Agricole Botoșani.
Principala problemă ar fi teama de asociere. „Nu știu, la noi, așa, în România se ceartă frate cu frate, darămite asociat cu asociat. Nu le convine să dea socoteală pentru ce fac ei, la unul sau la altul. Fiecare cu treaba lui, cu producția lui, cu nevoia lui. Se tem de povestea asta, să nu iasă cu ceartă, cu judecăți, cu pierderi“, spune un localnic care produce usturoi.
În plus, la cei mai în vârstă există teama de colhozuri sau CAP-uri, să nu li se întâmple ca în comunism. „Poate și ideea aceasta cu CAP-ul le-a rămas în subconștient. Fără asocieri, nu se poate nimic însă“, spune Cristian Delibaș.
