După o creștere puternică în 2021, de 5,9%, ritmul creșterii din acest an va fi mult mai mic, de 2,6% arată prognoza de primăvară a Comisiei Europene. Cauzele enumerate de CE sunt inflația ridicată, care erodează veniturile, și războiul din Ucraina, care afectează sentimentul economic, lanțurile de aprovizionare și investițiile. Pentru 2023, Comisia anticipează o ușoară accelerare a creșterii economice, până la 3,6%, pe fondul unei posibile scăderi a inflației.
Comisia Europeană estimează că inflația în acest an va înregistra o valoare record de 8,9% în România, mai mult decât dublu față de 2021 (4,1%), iar pentru 2023 prognozează o scădere până la 5,1%.
Șomajul în România va rămâne la aproximativ 5,5% în 2022, față de 5,6% anul trecut și se estimează un trend descendent ți în 2023, până la 5,3%.
Se preconizează că deficitul bugetar va atinge 7,5% din PIB în 2022, mai mare decât în 2021 (7,1%), urmând să scadă până la 6,3% în 2023, astfel încât ponderea datoriei în PIB va ajunge la 52,6% până în 2023.
Războiul exacerbează dificultățile deja existente
CE preconizează că PIB-ul UE va rămâne pozitiv în perioada analizată în previziuni, datorită efectului combinat al redeschiderilor post-izolare și al măsurilor ferme luate la nivel de politici în cursul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică.
Mai exact, redeschiderea post-pandemie a serviciilor cu intensitate ridicată a contactelor, o piață a muncii puternică și care continuă să se amelioreze, o acumulare mai scăzută a economiilor și măsurile bugetare de compensare a creșterii prețurilor la energie urmează să sprijine consumul privat, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, citat de Digi24.
Creșterea PIB-ului real, atât în UE, cât și în zona euro, este estimată în prezent la 2,7% în 2022 și la 2,3% în 2023, în scădere de la 4,0%, respectiv 2,8% (2,7% în zona euro) în previziunile intermediare din iarna anului 2022.
Declinul din 2022 trebuie interpretat în contextul dinamicii creșterii economice din primăvara și vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale la ritmul anual de creștere pentru acest an. Creșterea producției din cursul anului s-a redus de la 2,1% la 0,8%.
Principalul impact asupra economiei mondiale și a economiei Uniunii este legat de prețurile materiilor prime energetice. Deși ele crescuseră deja substanțial înaintea războiului, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea legată de lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporindu-le totodată volatilitatea. Este ceea ce s-a întâmplat cu alimentele și alte bunuri și servicii de bază, pe fondul unei scăderi a puterii de cumpărare a gospodăriilor, mai precizează comunicatul.
Perturbările provocate de războiul din Ucraina la nivel logistic și al lanțului de aprovizionare, precum și creșterea costurilor de producție la o gamă largă de materii prime se adaugă, pe de o parte, perturbărilor din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a răspândirii COVID-19 aplicate încă în anumite părți ale Chinei, și afectează, pe de altă parte, producția.
Prețurile la energie împing inflația la niveluri record
Ritmul inflației s-a accelerat de la începutul anului 2021. De la 4,6% an la an în ultimul trimestru din 2021, aceasta a crescut la 6,1% în primul trimestru din 2022. Inflația totală din zona euro a crescut la 7,5% în luna aprilie, cea mai mare rată din istoria uniunii monetare.
Inflația din zona euro este estimată la 6,1% în 2022, ea urmând să scadă la 2,7% în 2023. Pentru 2022 în ansamblu, aceasta reprezintă o revizuire ascendentă considerabilă, în comparație cu previziunile intermediare din iarna anului 2022 (3,5%).
Se preconizează că inflația va atinge un nivel maxim de 6,9% în al doilea trimestru al acestui an, ea urmând apoi să scadă treptat.
Pentru UE, se preconizează că inflația va crește de la 2,9% în 2021 la 6,8% în 2022 și că va scădea din nou la 3,2% în 2023. Inflația medie de bază este estimată la peste 3% în 2022 și 2023, atât în UE, cât și în zona euro, potrivit comunicatului.
Piața muncii va crește
Piața muncii intră în noua criză de pe o bază solidă. În 2021, în economia Uniunii au fost create peste 5,2 milioane de locuri de muncă, ceea ce a atras un număr suplimentar de aproape 3,5 milioane de persoane pe piața muncii. În plus, numărul șomerilor a scăzut cu aproape 1,8 milioane de persoane. Ratele șomajului la finele anului 2021 au scăzut sub nivelurile record anterioare.
Conform previziunilor, condițiile de pe piața muncii vor continua să se amelioreze. Se estimează că ocuparea forței de muncă din UE va crește cu 1,2 % anul acesta, deși această rată anuală de creștere este stimulată de dinamica puternică din a doua jumătate a anului trecut. Se anticipează că refugiații de război ucraineni din Uniune vor intra pe piețele muncii doar treptat, cu efecte tangibile ce vor deveni vizibile abia începând cu anul viitor.
Ratele șomajului ar urma să scadă, conform previziunilor, până la 6,7% în acest an și 6,5% în 2023 în UE, în timp ce în zona euro ele ar urma să atingă 7,3% în 2022 și 7,0% în 2023.
