A treia zi de Paşte, Marţea Albă din Săptămâna Luminată. Tradiții, obiceiuri și superstiții
A treia zi de Paşte este, în acelaşi timp şi Marţea Albă din Săptămâna Luminată, zi în care nu se lucrează, iar femeile dau de pomană pasca și vinul roșu care au rămas de la Paște. De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.
În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.
În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.
Potrivit tradiţiei, a doua zi de Paşti este voie să se ciocnească ouăle roşii şi „cap cu dos”, a treia zi fiind permisă şi ciocnirea „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.
Exista şi o credinţă potrivit căreia firimiturile care rămâneau de la mesele de Paşti era bine să fie păstrate. Îngropate, din ele ar răsări o planta numită cucoană sau maruncă, plantă bună de pisat şi de pus în băutură atunci când o femeie vroia să facă copii.
Marţea din Săptămâna Luminată (prima săptămână după Paşte) poartă numele de Marţea Albă. Este o zi nelucrătoare, în care nu se spală, nu se calcă şi nu se face curat. Femeile de la ţară dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.
Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.
Traditii, obiceiuri si superstitii in a treia zi de Paste
1. Cea de-a treia zi de Paste, numita si Martea Luminata, este zi nelucratoare. Astfel, oamenii nu au voie sa spele, sa calce si, de asemenea, nu se face curat.
2. In zonele rurale, in cea de-a treia zi de Paste, femeile dau de pomana pasca si vin rosu.
3. In aceasta zi se usuca si se sfarama Sfantul Agnet, sfintit in biserica in Joia Mare din Saptamana Patimilor. Cel de-al doilea Agnet va fi uscat si sfaramat dupa o randuiala specifica. Dupa sfaramare, acesta este asezat intr-un chivot si pus pe Sfanta Masa din Altar. Agnetul este folosit pe parcursul anului pentru a impartasi bolnavii sau personele care, din motive serioase, nu pot ajunge la biserica.
4. In aceasta zi, precum si in celelalte zile pana la Rusalii, credinciosii nu vor face matanii in biserica.
5. In cea de-a treia zi, precum si in celelalte zile din Saptamana Luminata, nu se fac parastase.
6. Potrivit oranduielilor bisericesti, preotii nu vor citi Psaltirea in aceasta zi si nici in celelalte zile ale Saptamanii Luminate.
7. Slujbele de inmormantare din aceasta zi, precum si cele din celelalte zile ale Saptamanii Luminate, vor fi facute dupa o randuiala speciala. Slujbelor inmormantarii le vor lua locul slujbele Invierii. Cantarile din cadrul acestor slujbe vorbesc despre trumful vietii asupra mortii.
8. Incepand cu prima zi de Paste si pana la Inaltarea Domnului, in cadrul Liturghiei se va canta „Axionul Pastilor”, „Ingerul a strigat”. De asemenea, credinciosii vor folosi ca forma de salut cuvintele „Hristos a inviat!” si li se va raspunde cu „Adevarat a inviat!”.
