„Săptămâna albă”: mâncăm pește sau fructe de mare miercuri și vineri?
Postul Pastilor este precedat de Saptamana Alba sau a Branzei, perioada in care nu se mai mananca alimente din carne, ci doar branza, lapte si oua. Miercuri si vineri, in Saptamana Alba, se mananca si peste.
Saptamana Alba sau a Branzei incepe luni, dupa Lasatul secului de carne. Ortodocsii nu mai mananca alimente cu carne sau carne, in schimb toata saptamana pot fi consumate produse precum lapte, branza si oua. In plus, in zilele de miercuri si vineri se poate manca si peste, fiind zile cu dezlegare la peste .
Din Duminica in care se lasa sec de carne nu se mai fac nunti. De altfel, nunti nu se fac tot postul si nici in Sapatamana luminata.
In Saptamana Alba, miercuri, se rosteste pentru prima data in perioada Triodului, rugaciunea Sfantului Efrem Sirul – “Doamne si Stapanul vietii mele”, rugaciune care va fi rostita tot postul pana in miercurea din Saptamana Mare.
In zilele de miercuri si vineri din Saptamana Alba nu se savarseste Sfanta Liturghie.
Potrivit traditiei, in noaptea sambetei placintelor, spre duminica Lasatului Sec de branza, se fac focuri pe dealuri, prin curti si gradini curatandu-se si arzandu-se uscaturile. Apoi oamenii se odihnesc pentru a petrece si duminica de Lasatul Secului de branza.
Am intrat în ultima săptămână care precedă Postul Mare, o perioadă de trecere numită în popor „săptămâna albă”, „a brânzei” ori „a untului”.
Pentru că multă lume se întreabă referitor la valabilitatea dezlegării la pește din zilele de miercuri și vineri, dorim să clarificăm faptul că, în această perioadă nu se mai consumă carne (a nu se confunda, deci, cu harți), ci se face dezlegare, de luni până duminică, la ouă, lapte, brânză şi peşte (sau fructe de mare), inclusiv în zilele de miercuri și vineri.
Astfel, dacă vedem că, în calendar, însemnul grafic „dezlegare la pește” apare doar în dreptul zilelor de miercuri și vineri, acest lucru nu înseamnă că dezlegarea se face doar în aceste două zile, iar în celelalte – nu. Dezlegarea nu este specificată în celelalte zile deoarece în acelea este permis oricum consumul de pește.
Această informație este menționată și în Anuarul Liturgic și Tipiconal pe anul 2020, lucrare publicată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, în care se consemnează că, „la masă, în toate zilele aceste săptămâni, se dezleagă, atât pentru mireni, cât și pentru călugări, la brânză, lapte, ouă și pește”.
Dezlegarea la peşte este privită ca o bucurie a prezenței Mântuitorului în viața noastră. Încă din primele veacuri, simbolul peștelui era folosit de către creștini, deoarece le permitea să se recunoască între ei fără a se expune pericolelor. Numele grecesc al peştelui (IHTIS) era pentru primii creştini un acrostih hristologic: Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul (Iisus Hristos ιχ — IH; Fiul lui Dumnezeu θέος — teos = Dumnezeu şi υἱός — iios = fiu; numele de Mântuitor σωτήρ, ὁ — sotir).
Înțelegem aceste dezlegări ca pe o pregătire fizică sau trupească a creştinilor pentru postul care va veni. Îngrijindu-se de cele ale trupului, Biserica îi obișuiește pe credincioși cu practica postirii (prin abținerea de la consumul de carne), permițându-le, totuși, să se întărească pentru cele 40 de zile în care se vor osteni.
doxologia.ro
