Angajamentul Partidului Mișcarea Populară este că niciun copil nu va fi lăsat în urmă. Educația reprezintă viitorul națiunii noastre

Criza Coronavirus a arătat rapid slăbiciunile sistemului de educație din România. În acest an, 40% dintre elevii din mediul rural nu au avut acces la educație, pentru că nu au avut un computer sau o tabletă sau nu au avut acces la Internet. 1 din 2 elevi face cursuri online de pe telefon. România se afla oricum în topul țărilor din UE cu un procent ridicat al abandonului școlar timpuriu și fără infrastructură școlară adecvată, iar criza sanitară ridică un zid digital între elevi și accentuează vulnerabilitățile sistemului nostru de învățământ.

Angajamentul Partidului Mișcarea Populară este că niciun copil nu va fi lăsat în urmă. Educația reprezintă viitorul națiunii noastre.

Creșterea finanțării
• Unui învățământ mai performant îi este indispensabilă finanțarea adecvată la nivel național, cu alocări de resurse financiare care să susțină o viziune strategică, asumată pe termen lung. Este necesară creșterea alocărilor bugetare pentru Educație;
• Ținta este de a face o tranziție, până în 2024, către atingerea obiectivelor Pactului Național pentru Educație: 6% pentru Învățământ și 1% pentru Cercetare.
Digitalizarea învățământului
• Conectarea tuturor școlilor la rețele de internet;
• Încurajarea dezvoltării unui ecosistem de educație digitală prin dezvoltarea infrastructurii, conectivității şi a accesibilității copiilor şi a cadrelor didactice la echipamente digitale;
• Programă școlară care să asigure dezvoltarea aptitudinilor și competențelor digitale ale copiilor, precum şi o bună formare în informatică, acestea fiind relevante pentru transformarea digitală a societăţii;
• Dezvoltarea unui plan național privind educația la distanță, care să includă predarea online, un conținut educațional de înaltă calitate, instrumente accesibile și platforme securizate care respectă standardele de confidențialitate și de etică;
• Este necesară formarea profesorilor în domeniul competențelor digitale;
• Este important ca toate școlile să dispună de tablete şi laptopuri pentru toţi elevii și pentru toți dascălii.

Creșe, grădinițe, after-school
• Dezvoltarea unui program național de modernizare și construcție de creșe și grădinițe, conform noilor cerințe de distanțare fizică, la standarde europene, inclusiv cu surse de energie verde;
• Construirea a 1.000 de creșe la nivel național;
• Un sistem coerent de programe tip „şcoală după şcoală” / „after – school” de stat, accesibil, care să sprijine copiii în performanțele lor școlare.
Transport gratuit și infrastructură școlară
• Dotarea tuturor unităților școlare cu grupuri sanitare – toate şcolile din România trebuie să aibă acces la apă curentă;
• Infrastructură școlară modernă în fiecare școală din România; • Transport gratuit și în siguranță pentru toți elevii.
Reducerea abandonului școlar
• Este nevoie de înființarea și extinderea programelor de tip „școală după școală” care să sprijine copiii, în mod special pe cei vulnerabili, să obțină rezultate școlare mai bune;
• Programe sociale care să ajute mai ales elevii din mediul rural: să reducă semnificativ clivajele dintre rezultatele lor şi ale celor de la oraş;
• Program național de sprijin pentru elevii care au ambii părinți plecați la muncă în străinătate.
Învățământ profesional
• Program național de relansare a școlilor de meserii, la standarde europene și care să permită pregătirea tinerilor pentru cerințele actuale ale pieței;
• Parteneriate între companii și școlile de meserii pentru a asigura inserția pe piața muncii.
Programă școlară
• România are nevoie de un sistem de învățământ mai echitabil care să fie competitiv la nivel european și care să aibă în centrul său un model educațional orientat pe nevoile elevului. Experiența fiecărui copil în școala românească trebuie îmbunătățită, cu atenție acordată bunăstării sale emoționale, dezvoltării individuale, precum și capacitații sale de a modela adulți integrați în societate;
• Simplificarea curriculumului școlar la nevoile pieței forței de muncă actuale şi la noile realități economice, culturale globale și ale pieței muncii;
• Adaptarea programei școlare în aşa fel încât copiii să fie mai puţin încărcați. De multe ori, ei petrec mai multe ore la şcoală sau la meditaţii decât părinţii la muncă;
• Introducerea disciplinelor „Educație antreprenorială” și „Educație financiară” pentru a pregăti corespunzător tinerii pentru provocările din economia reală, precum şi a disciplinei „Educaţie în domeniul media / Competenţe mediatice” pentru a dezvolta gândirea critică a elevilor şi a le creşte reziliența în fața dezinformării şi a manipulării mediatice;
• Introducerea de programe de consiliere și orientare profesională în toate liceele și universitățile prin care elevii și studenții să beneficieze de consiliere în alegerea profesiei.
Eliminarea imposturii
• Rezolvarea problemei imposturii academice prin verificarea din oficiu, la nivel național, a tuturor lucrărilor de licență, disertație sau doctorat.Parteneriate între companii și școlile de meserii pentru a asigura inserția pe piața muncii.

Depolitizarea sistemului de educație
• Reintroducerea incompatibilităților între funcțiile politice și cele de conducere în cadrul universităților.
Salarizare corectă
• Creșterea semnificativă a salariilor profesorilor, aşa cum s-a întâmplat în cazul medicilor. Să revenim la logica în care dascălii aleg această meserie din vocație, știind că sunt corect remunerați. Căderea calitativă a școlii românești este și rezultatul direct al pregătirii mai slabe a cadrelor didactice care sunt prost plătite.