De obicei, oamenii află că suferă de cancer abia după apariţia simptomelor sau în urma unor teste precum mamogramele – semne care devin vizibile abia atunci când cancerul a crescut şi s-a dezvoltat atât de mult încât nu poate fi vindecat. Cum ar fi dacă un simplu test de sânge ar putea detecta apariţia unei tumori incipiente? Prin secvenţierea ADN-ul anormal pe care tumoarea îl eliberează în sângele unei persoane, cercetătorii sunt cu un pas mai aproape de un test universal de sânge pentru detectarea cancerului. Momentan, această tehnică nu poate detecta decât cancerele avansate, însă totul pare să fie o problemă de bani: pe măsură ce costurile secvenţierii scad, spun cercetătorii, testul va putea identifica şi tumorile în fază incipientă.
Acest efort al cercetătorilor face parte dintr-un nou val de studii care se apleacă asupra celulelor şi ADN-ului eliberate în sânge tumorile canceroase, folosind aceşti markeri pentru a urmări creşterea şi răspândirea tumorilor şi pentru a concepe tratamente personalizate. Testele ADN caută modificări cunoscute în genele cancerului pentru a deosebi ADN-ul canceros de ADN-ul normal.
Cel mai nou efort în acest domeniu a fost efectuat de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins. Echipa de cercetători formată din Rebecca Leary, Luis Diaz şi
Acest efort al cercetătorilor face parte dintr-un nou val de studii care se apleacă asupra celulelor şi ADN-ului eliberate în sânge tumorile canceroase, folosind aceşti markeri pentru a urmări creşterea şi răspândirea tumorilor şi pentru a concepe tratamente personalizate. Testele ADN caută modificări cunoscute în genele cancerului pentru a deosebi ADN-ul canceros de ADN-ul normal.
Cel mai nou efort în acest domeniu a fost efectuat de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins. Echipa de cercetători formată din Rebecca Leary, Luis Diaz şi Victor Velculescu (profesor de oncologie şi co-director al Cancer Biology Program din cadrul Universităţii Johns Hopkins) au dorit să conceapă o metodă prin care să identifice ADN-ul unei tumori fără a-i cunoaşte structura genetică. În acest scop, oamenii de ştiinţă au pornit de la o observaţie interesantă: indiferent de tipul de cancer, celulele tumorale prezintă cromozomi alteraţi (de exemplu, aceştia prezintă copii suplimentare ale unor gene). Acest lucru sugerează că un test care poate detecta anomaliile cromozomiale ar putea servi ca test general pentru identificare cancerului.
Acum, cercetătorii au demonstrat că această idee poate fi aplicată. Mai întâi, ei au izolat ADN-ul din mostrele de sânge oferite de 10 pacienţi cu forme avansate de cancer de colon şi de sân. Apoi, folosind cele mai noi metode de secvenţiere a ADN-ului, cercetători au descifrat întregul genom al ADN-ului. Acest lucru a arătat că toţi cei 10 pacienţi ce sufereau de cancer prezentau anomalii cromozomiale; în schimb, atunci când testul a fost efectuat pe 10 persoane sănătoase, niciuna nu prezenta astfel de anomalii. Rezultatul acestei cercetări a fost publicat în jurnalul ştiinţific Science Translational Medicine.
„Această metodă poate avea întrebuinţări multiple”, a explicat Velculescu pentru ScienceNOW. Echipa cercetătorului român doreşte să folosească această tehnică pentru a urmări tumoarea unui pacient, aflând astfel dacă aceasta răspunde la tratament şi dacă creşte la loc după intervenţia chirugicală. De asemenea, acest test ar putea fi folosit pentru a decide ce tip de medicament i se potriveşte unui pacient.
Momentan, acest test este atât lent, cât şi foarte costisitor. Fiecare din cele 10 teste efectuate în cadrul studiului a costat câteva mii de dolari şi a durat o lună. Pe măsură ce costurile secvenţierii genomice vor scădea, „aceste teste ar putea deveni extrem de ieftine”, afirmă Velculescu.
„Această tehnică promite mult, iar atunci când secvenţierea va deveni accesibilă, testul ar putea deveni important în detectarea timpurie a cancerului”, a comentat Daniel Haber, un expert de la Massachusetts General Hospital specializat în studierea celulelor tumorale.
Un alt specialist, Carlos Caldas de la Cancer Research UK Cambridge Research Institute, crede că aceste teste vor începe să fie folosite în clinici în 5-10 ani.
Dacă testul conceput de echipa condusă de profesorul Velculescu se va dovedi un succes, acesta ar putea fi un pas important spre îndeplinirea previziunii preşedintelui Academiei Medicale, profesorul Irinel Popescu, care a anunţat că Victor Velculescu este unul din cei doi cercetători români ce au şanse să obţină premiul Nobel.
Surse: ScienceNOW, Hopkins Medicinei
Velculescu (profesor de oncologie şi co-director al Cancer Biology Program din cadrul Universităţii Johns Hopkins) au dorit să conceapă o metodă prin care să identifice ADN-ul unei tumori fără a-i cunoaşte structura genetică. În acest scop, oamenii de ştiinţă au pornit de la o observaţie interesantă: indiferent de tipul de cancer, celulele tumorale prezintă cromozomi alteraţi (de exemplu, aceştia prezintă copii suplimentare ale unor gene). Acest lucru sugerează că un test care poate detecta anomaliile cromozomiale ar putea servi ca test general pentru identificare cancerului.
Acum, cercetătorii au demonstrat că această idee poate fi aplicată. Mai întâi, ei au izolat ADN-ul din mostrele de sânge oferite de 10 pacienţi cu forme avansate de cancer de colon şi de sân. Apoi, folosind cele mai noi metode de secvenţiere a ADN-ului, cercetători au descifrat întregul genom al ADN-ului. Acest lucru a arătat că toţi cei 10 pacienţi ce sufereau de cancer prezentau anomalii cromozomiale; în schimb, atunci când testul a fost efectuat pe 10 persoane sănătoase, niciuna nu prezenta astfel de anomalii. Rezultatul acestei cercetări a fost publicat în jurnalul ştiinţific Science Translational Medicine.
„Această metodă poate avea întrebuinţări multiple”, a explicat Velculescu pentru ScienceNOW. Echipa cercetătorului român doreşte să folosească această tehnică pentru a urmări tumoarea unui pacient, aflând astfel dacă aceasta răspunde la tratament şi dacă creşte la loc după intervenţia chirugicală. De asemenea, acest test ar putea fi folosit pentru a decide ce tip de medicament i se potriveşte unui pacient.
Momentan, acest test este atât lent, cât şi foarte costisitor. Fiecare din cele 10 teste efectuate în cadrul studiului a costat câteva mii de dolari şi a durat o lună. Pe măsură ce costurile secvenţierii genomice vor scădea, „aceste teste ar putea deveni extrem de ieftine”, afirmă Velculescu.
„Această tehnică promite mult, iar atunci când secvenţierea va deveni accesibilă, testul ar putea deveni important în detectarea timpurie a cancerului”, a comentat Daniel Haber, un expert de la Massachusetts General Hospital specializat în studierea celulelor tumorale.
Un alt specialist, Carlos Caldas de la Cancer Research UK Cambridge Research Institute, crede că aceste teste vor începe să fie folosite în clinici în 5-10 ani.
Dacă testul conceput de echipa condusă de profesorul Velculescu se va dovedi un succes, acesta ar putea fi un pas important spre îndeplinirea previziunii preşedintelui Academiei Medicale, profesorul Irinel Popescu, care a anunţat că Victor Velculescu este unul din cei doi cercetători români ce au şanse să obţină premiul Nobel.
Surse: ScienceNOW, Hopkins Medicine
