Postul Pastilor este precedat de Saptamana Alba sau a Branzei, perioada in care nu se mai mananca alimente din carne, ci doar branza, lapte si oua. Miercuri si vineri, in Saptamana Alba, se mananca si peste.
Saptamana Alba sau a Branzei incepe luni, dupa Lasatul secului de carne. Ortodocsii nu mai mananca alimente cu carne sau carne, in schimb toata saptamana pot fi consumate produse precum lapte, branza si oua. In plus, in zilele de miercuri si vineri se poate manca si peste, fiind zile cu dezlegare la peste .
Din Duminica in care se lasa sec de carne nu se mai fac nunti. De altfel, nunti nu se fac tot postul si nici in Sapatamana luminata.
La mesele imbelsugate din duminica Lasatului sec de branza nu poate lipsi „bulzul”, facut dintr-un bot de mamaliga, in mijlocul caruia se pune branza grasa de oaie si apoi este copt pe jaratec.
Un alt obicei este „batutul alvitei”: halvita se atarna de o sfoara in tavan, iar copiii incearca sa o apuce cu gura.
Superstitiile spun ca pe sfoara ramasa de la „batutul alvitei” se fac din loc in loc atatea noduri cati membri are familia, apoi i se da foc.
Superstitia spune ca ultimul nod inaintea caruia se stinge sfoara desemneaza pe cel mai norocos membru al familiei in acel an.
Pentru a avea spor la bucate si in gospodarie, dar si pentru „hranirea” mortilor, se pune pe pervaz, intr-o farfurie, o felie de paine, un pahar cu vin, sare si placinta cu branza care se lasa acolo pana-n seara duminicii respective.
O alta superstitie din Saptamana Alba este ca gospodinele sa aseze oalele si cratitele numai cu gura in jos, pentru a fi ferite de paguba.
Noaptea, flacaii ies pe dealuri cu torte si somoioage aprinse pentru ca „sa alunge frigul si iarna”. In Duminica lasatului sec de branza oamenii isi cer iertare unii altora pentru a intra impacati in Postul Pastilor.
calendarulortodox.ro
