În a doua zi după Rusalii, creştinii ortodocşi prăznuiesc Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Anul Acesta e marcată de ziua de luni, aşa că este numită “Lunea Sfântului Duh”. Desigur, la fel ca astăzi când este comemorată pogorârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos și se celebrează anual la 50 de zile după Înviere sunt câteva obiceiuri de la care mulţi români nu se abat în niciun an.
A doua zi de Rusalii este liberă pentru bugetari, iar această sărbătoare este plină de tradiții și superstiții. În funcție de fiecare regiune a țării, obiceiurile se ţin diferit Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.
Ce NU e bine să faci în Lunea Sfântului Duh
De la Duminica Rusaliilor, timp de nouă săptămâni, nu este bine să culegi plante tămăduitoare.
Ținerii și tinerele ce urmează să se căsătoarească împletesc coronițe din spice de grâu și flori de câmp pe care le poartă în ziua cununiei.
Nu te urca în pomi, nu te duce în locuri înalte și nu călători departe de casă. Superstițiile spun că cei care fac acest lucru ar trebui să poarte pelin la brâu sau în sân, pentru a se proteja de mânia Ielelor, potrivit romaniatv.net.
Nu te certa cu nimeni, pentru că poți atrage atenția Ielelor asupra ta, ceea ce îți va provoca necaz.
“Dansul căluşarilor” este un obicei popular legat tot de Rusalii. Din bătrâni se crede că acest dans ritual poate să vindece relele făcute de Rusalii. Astfel se adună cei mai buni dansatori ai satului şi formează o ceată de 13 căluşari. Şi… timp de o lună, ei se leagă cu jurământ că vor juca “Căluşul”, potrivit unica.ro.
De asemenea, cei care suferă de diferite maladii încearcă să se vindece. Potrivit tradiţiei, cel bolnav se întinde pe pământ, iar căluşarii încep dansul şi săriturile. La un anumit timp, fiecare căluşar sare peste cel bolnav, iar la sfârşit, celui bolnav i se şopteşte la ureche o urare de sănătate.
În popor se crede că frunzele şi ramurile de tei feresc gospodăriile de fulgere, de grindină şi de duhurile cele rele. Această credinţă populară poate fi întemeiată pe sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, dacă se are în vedere sfinţirea frunzelor cu aghiazmă, ele devenind astfel purtătoare de har.
Cel mai probabil, cuvântul “Rusalii” derivă din cuvântul slav “rusalka”, rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apă, care erau sărbătoriţi, pentru a fi îmbunaţi, în prima săptămână a lunii iunie. Această tradiţie păgână, pre-creştină s-a transmis şi romanilor, care au denumit rusalka “drăgaică” (drăcoaică, demon). În această săptamână era interzis spălatul, scăldatul, şi în general, îi era interzis unei persoane să se apropie de ape, potrivit sursei citate mai sus.
