Începând de astăzi, 20 februarie, creştinii ortodocşi nu mai consumă produse din carne, pregătindu-se pentru Postul Paştelui. Lăsatul secului de carne mai poartă şi denumirea de Duminica Înfricoşatei Judecăţi, urmând ca duminica acestei săptămâni să aibă loc cel de-al doilea lăsat de sec, de brânză, care poartă denumirea de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai.
Pe durata acestei săptămâni, creştinii au voie să consume doar lapte, brânzeturi sau ouă, carnea fiind interzisă. În duminica lăsatul secului de brânză, anul acesta sărbătorit pe data de 26 februarie, creştinii ortodocşi obişnuiesc să-şi viziteze naşii de cununie, să-şi ceară iertare de la părinţii spirituali şi să se pregătească pentru Postul Paştelui. Singurul post care are două lăsatul secului, de carne şi brânză, este Postul Paştelui, unul dintre motive fiind şi stricteţea şi lungimea acestuia.
În zonele rurale, lăsatul secului de Paşte joacă un rol extrem de important, având loc numeroase tradiţii şi obiceiuri în această perioadă. Astfel, se păstrează tradiţii specifice începutului unui an agrar, Paştele fiind fixat în raport cu echinocţiul de primăvară şi fazele lunii. Totodată, aceste tradiţii sunt împărţite înainte şi după lăsatul secului, înainte fiind „Săptămâna Nebunilor“ şi apoi urmează săptămâna „Caii lui Sântoader“. De asemenea, în anumite zone se practică, în această perioadă, Baterea halviţei, un joc al copiilor şi tinerilor. Legarea grânelor are loc tot în această perioadă, obicei prin care păsările şi dăunătorii să nu distrugă recoltele din acel an.
În această săptămână, credincioşii dau de pomană celor sărmani preparate din brânză şi ouă. Paştele va fi sărbătorit anul acesta pe 16 aprilie, în aceeaşi zi cu Paştele catolic.
Anul acesta, Postul Paştelui începe pe data de 27 februarie, iar Paștele va fi sărbătorit pe 16 aprilie, potrivit calendarului ortodox. În această perioadă nu se fac nunți. Conform calendarului ortodox, pe 26 februarie are loc Lăsatul secului în Postul Mare.
Postul Paştelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post şi Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.
Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să între în biserica. Totuşi, Postul Paştelui a devenit absolut firesc o perioară de pregătire spirituală pentru toţi creştinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.
În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.
Aşa cum bine se ştie, postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.
Paștele catolic și cel ortodox cad în aceeași zi în 2017, pe 16 aprilie.
Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.
Postul Paştelui 2017. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.
