În Biserica Ortodoxă, Postul Crăciunului începe în 15 noiembrie (marți) și până în ziua de Ajun a Crăciunului, 24 decembrie inclusiv (zi de post aspru).
Postul Crăciunului a fost rânduit de Biserică pentru pregătirea credincioşilor în vederea întâmpinării praznicului naşterii Domnului. El ne aminteşte de patriarhii şi drepţii Vechiului Testament, dar şi de postul de 40 de zile al lui Moise, pe Muntele Sinai, înainte de a primi Cele 10 porunci, scrise de Dumnezeu pe table de piatră. Ca vechime, primele menţiuni legate de practicarea Postului Crăciunului provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei.
Potrivit SfaturiOrtodoxe.ro, Postul Nasterii Domnului , sau al Crăciunului, ne dă putinta curătirii trupesti si sufletesti. El închipuie ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, precum si postul patriarhilor din Vechiul Testament. La ortodocsi, pupă cum aceia asteptau venirea lui Mesia cu post si rugăciune, asa se cuvine să astepte crestinii si să întâmpine prin ajunare pe “Cuvântul lui Dumnezeu” născut din Fecioara Maria.
Începand cu data de 15 noiembrie, crestinii ortodocsi intra in Postul Craciunului. Acest post, primul din anul bisericesc si ultimul din anul civil, se incheie pe 24 decembrie. Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, cand acesta astepta sa primeasca cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatra ale Tablelor Legii. Astfel, crestinii postind 40 de zile, se invrednicesc sa primeasca pe Cuvantul lui Dumnezeu intrupat si nascut din Fecioara Maria.
Ce minunat lucru se petrecea inainte de caderea in pacat. Omul raspundea lui Dumnezeu fara sa se ascunda. Iar raspunsul sau era unul bineplacut lui Dumnezeu. Iar ca omul sa ofere neincetat raspuns bun, primeste porunca de a nu manca din pomul cunostintei binelui si raului. Stim ca omul nesocoteste porunca data, iar bunurile pamantesti inceteaza a mai fi o sursa de comuniune cu Dumnezeu. Astfel, relatia dintre om si lume duce la stricaciune progresiva si la moarte. Concentrandu-si interesul asupra simturilor trupesti isi inmulteste satisfactiile trupesti, dar ii creste nefericirea. Ajunge sa isi identifice existenta cu mijloacele si confortul pe care le are la dispozitie. Iar cand le pierde pe acestea, simte ca isi pierde insasi existenta. Iata unde a ajuns omul.
Postul Craciunului 2015: Prin post, prin limitarea cantitatii de hrana precum si a placerilor, credinciosul se impotriveste legii pacatului si-L introduce pe Dumnezeu in viata sa. Isi doreste ca nimic sa nu mai fie fara voia Sa. Iar aceasta dorinta aduce adevarata odihna. Din contra, confortul material provoaca paralizie spirituala. Il tine pe om prizonier cotidianului si cand este strigat de Creator, omul nu mai poate raspunde decat sub aceasta forma: “Sunt gol si m-am ascuns”.
Dezlegari in Postul Craciunului
Dupa randuiala din pravile, in timpul acestui post, miercurea si vinerea nu mancam cu untdelemn si nu bem vin. In aceste doua zile postim pana la ora 3-4 p.m., cand manacam hrana uscata sau legume fierte. Daca se intampla sa cada miercuri si vineri un sfant care sa aiba Doxologie mare (se refera la cantarea de la sfarsitul Utreniei), dezlegam numai la untdelemn si la vin si mancam o singura data in zi.. Daca s-ar intampla miercuri sau vineri sa cada un sfant care are Priveghere, dezlegam la untdelemn, la vin si la peste. Si daca se va intampla pomenirea sfantului al caruia este hramul bisericii, miercuri sau vineri, de asemeni mancam peste.
De ce postesc creştinii
Unii postesc din respect pentru vechile tradiţii, alţii cred că Postul îi ajută să fie sănătoşi, în timp ce pentru supraponderali perioada aceasta de ascetism este un prilej de a scăpa de povara kilogramelor în plus. Există şi postitori care practică fără nici o abatere acest exerciţiu de purificare sufletească şi trupească pentru a întâmpina cu evlavie marea sărbătoare a Naşterii Domnului, pentru că postul adevărat şi desăvârşit are două componente: postul spiritual (sufletesc) care se practică împreună cu cel trupesc (de hrană).
Cum respectăm postul sufletesc (Postul bucuriei)
Biserica vorbeşte despre Postul Crăciunului ca despre un post al bucuriei, pentru că el anticipează Naşterea Mântuitorului Iisus. În acest interval de ascetism vesel, credincioşii se roagă pentru liniştea sufletească a întregii familii, pentru iertarea greşelilor făcute cu voie şi fără de voie, pentru rudele şi pentru prietenii aflaţi la ceas de cumpănă, dar şi pentru îmblânzirea duşmanilor ştiuţi şi neştiuţi. Totodată, creştinii participă la slujbele din timpul Postului Crăciunului, slujbe binecuvântate cu o puternică încărcătură emoţională, se sfătuiesc cu duhovnicul lor, se împărtăşec şi aceste momente de evlavie creştină îi ajută să-şi vindece rănile sufleteşti şi trupeşti.
Postul sufletesc înseamnă rugăciunile creştinului pentru sănătatea membrilor familiei, pentru înstrăinarea sa de vorbele şi de faptele rele, pentru lepădarea mâniei, clevetirii, minciunii şi a jurământului mincinos.
Cum respectăm postul trupesc
Această rânduială disciplinară a Bisericii impune unele restricţii alimentare timp de 40 de zile, când nu se consumă carne, peşte, lactate, ouă, derivatele acestora şi, nu în ultimul rând, alcool.
Dincolo de însemnătatea bisericească a postului Crăciunului, de această perioadă de 40 de zile dinaintea sărbătorii Naşterii Domnului se leagă mai multe superstiţii.
Una dintre ele spune că în ziua de dinaintea începerii postului, de Lăsatul Secului, în care toate familiile de creştini trebuie să petreacă împreună cu mâncăruri alese, toate resturile de la masă se strâng într-o faţă de masă, care este scuturată a doua zi spre răsărit, în timp ce se rosteşte incantaţia “Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”. Superstiţiile spun că cine va respecta acest ritual nu va avea culturile stricate de păsări în anul ce vine.
Postul Crăciunului este prilej de magie pentru fetele nemăritate, care încă nu şi-au găsit ursitul. Acestea trebuie să adune câte o surcică în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.
O altă superstiţie spune că, după Lăsatul Secului oalele în casă se aşează cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.
Vremea din postul Crăciunului este, spun bătrânii, un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare. Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.
În unele zone, există obiceiul “bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.
De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.
Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi astăzi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.
În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.
Tradiţii stabilite de către Biserică
Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserică, Postului Crăciunului este de asprime mijlocie, fiind un post al bucuriei. De aceea, pe lângă abținerea de la mâncărurile „de dulce” și alte renunțări, Biserica propune un program liturgic în care un loc special îl ocupă colindele tradiționale.
Postul Crăciunului nu trebuie privit ca o perioadă a interdicţiilor, pentru că în felul acesta ne va fi foarte greu să ne abţinem de la hrana de origine animală. Trebuie să ne gândim că este un prilej bun pentru a mânca sănătos, când putem să îi dăm organismului necesarul de glucide, lipide, proteine şi aminoacizi, pentru a deveni cât mai echilibrat.
Postul Crăciunului este deosebit de important în religia ortodoxă, deoarece ne pregătește, pe noi creștinii, pentru primirea cum se cuvine a Mântuitorului Iisus. De asemenea, postul este de folos atât pentru suflet cât și pentru trup, fiindcă întărește trupul, pe de o parte, iar pe de altă parte, ușurează și curăță sufletul. Cu alte cuvinte: “Păstrează sănătatea trupului și dă aripi sufletului”!
Primele menţiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentară şi trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea”. Postul Crăciunului este închinat în primul rând sărbătorii Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
