Legea dării în plagă va fi ulterior trimisp de Comisia de buget finanţe către Comisia Economică şi cea Juridică, iar apoi va fi înaintată plenului Senatului pentru dezbatere şi vot. Camera Deputaţilor va fi, însă, for decizional în acest caz.
BNR a trimis în Parlament o scrisoare în care cere ca legea să nu se aplice retroactiv şi să nu fie valabilă şi pentru creditele obţinute prin programul Prima Casă.
Concret, legea ar fi aplicabilă, conform BNR, doar creditelor mai mici de 150.000 de euro acordate de acum încolo. PSD a anunţat deja că va susţine propunerile BNR, în vreme ce iniţiatorul legii, liberalul Daniel Zamfir, a avertizat că îşi va retrage semnătura de pe proiect.
Consiliul Concurenţei a început să monitorizeze creşterile de avans la creditele ipotecare anunţate deja de Raiffeisen şi Bancpost şi pregătite şi de alte bănci. Încearcă să vadă dacă nu cumva băncile s-au înţeles între ele să modifice condiţiile împrumuturilor. Asta în condiţiile în care susţinătorii legii dării în plată consideră că, prin majorarea avansului, băncile acţionează ca un cartel în încercarea de a pune presiune pe parlamentarii ce vor decide în ce condiţii predarea cheilor locuinţei stinge definitiv un împrumut. Însă Banca Naţională a considerat că decizia de majorare a avansului este o reacţie normală având în vedere actuala formă a legii dării în plată.
BNR cere ca proiectul să fie modificat astfel încât creditarea să nu fie pusă în pericol, “pe deoparte prin salvarea programului Prima Casă, care să poată continua, iar pe de altă parte prin sugerarea unei soluţii care să permită ca şi pe viitor solicitanţii de credite ipotecare fără garanţia statului să poată beneficieze de aceleaşi condiţii de avans rezonabil, de 10-15-20% ca în prezent”, după cum a subliniat char viceguvernatorul Bogdan Olteanu.
În opinia BNR, Prima Casă ar putea fi salvată doar prin excluderea ei din legea dării în plată. Totoată, Banca Naţională cere ca legea să se nu se aplice retroactiv, iar beneficiarii ei să fie doar persoanele care au luat un împrumut mai mic de 150.000 de euro, nu şi investitorii imobiliari. În plus, BNR propune ca opţiunea dării în plată să fie disponibilă doar pentru acei clienţi ale căror rate sunt foarte mari, adică depăşesc 65% din venituri.
Chiar dacă propunerile BNR la legea dării în plată ar fi acceptate ad-literam de către Parlament, piaţa creditelor şi implicit cea imobiliară vor avea de suferit. Anul acesta, cel puţin, potrivit economica.net. Tendinţele divergente, cea economică ce îndeamnă la relaxare şi cea juridică, ce merge spre înăsprirea condiţiilor, vor determina o perioadă de tatonare a băncilor, în care avansurile şi dobânzile la credite vor creşte diferit de la o bancă la altă, până se va găsi un nivel de echilibru. Perioada aceasta de tatonare va dura cel puţin un an, după cum explică analistul economic Aurelian Dochia. În mod firesc şi pentru piaţa imobiliară şi cea a construcţiilor urmează o perioadă de relativ blocaj.
