SANATATE | Protejează-ţi ficatul prin alimentaţie
Oboseala cronică, infecţiile frecvente, constipaţia, pungile de sub ochi sau problemele menstruale pot fi semne că ficatul „nu se simte bine”. Este momentul unor măsuri radicale în privinţa alimentaţiei.
Ficatul este o adevărată uzină care ne ajută să scăpăm de substanţele toxice din organism. El curăţă şi detoxifică aproape doi litri de sânge în fiecare minut. Tot el are rolul important de prevenire a bolilor şi, atunci când funcţionează normal, stochează vitamine şi produce proteine.
Ce e bine să mănânci
Alimentele care conţin fibre, de exemplu, legumele, în special cele verzi sau cruciferele, sunt preferatele ficatului. Spanacul, salata verde, varza, varza de Bruxelles, conopida, sfecla, ardeii graşi sunt şi ele pe aceeaşi listă. Cerealele integrale reprezintă o altă sursă importantă de fibre. Fructele au în plus antioxidanţi, mai ales grepfrutul, lămâile, portocalele, fructele de pădure etc.
„Grăsimile bune”. Le iei din peşte, ulei de măsline, soia sau din in, nuci, seminţe de dovleac. Poţi lua şi suplimente cu ulei de peşte.
Proteinele. Ficatul are nevoie de ele pentru a funcţiona optim. Surse bune de proteine sunt fasolea uscată, nucile şi peştele. Poţi mânca şi porţii mici de carne de vită, pui sau alte varietăţi, pe care este mai bine să le fierbi.
Apa plată. Hidratează ţesuturile şi „spală” substanţele toxice din corp.
Salatele. Ajută la eliminarea toxinelor din corp, îmbunătăţind secreţia bilei. Au şi efect diuretic. Pot fi folosite ca fel unic sau garnituri la mâncăruri.
Ceaiul verde. Contribuie la regenerarea celulelor ficatului.
Pentru sănătatea ficatului (şi nu numai) este bine să consumi alimente cât mai puţin procesate. Cu cât mâncarea suferă mai multe transformări prin prelucrare termică şi amestecuri, cu atât este mai mare riscul unor reacţii chimice nocive pentru organismul uman.
Ce nu-i face bine?
Alimentele care conţin făină albă, grăsimi saturate şi zaharuri rafinate (de exemplu: paste făinoase din făină albă, produse de patiserie, prăjituri etc.).
Băuturile dulci carbogazoase. Conţin şi mult fosfor, care face sângele mai acid, adăugând o povară în plus. Multe dintre sucurile de fructe au un conţinut ridicat de fructoză care creşte şi el glicemia.
Grăsimile hidrogenate (margarina), uleiul de floarea soarelui (ca şi alte uleiuri vegetale în afară de cele menţionate la grăsimi bune).
Alimentele cu aditivi alimentari, conservanţi, coloranţi. Regula ar fi să citeşti cu atenţie compoziţia produsului. Glutamatul de monosodiu (MSG = monosodium glutamate) este, în mod special, dăunător ficatului, ca şi îndulcitorii artificiali de tipul aspartamului, care ar trebui eliminaţi din alimentaţie.
Fumatul. Renunţă la acest obicei şi ficatul îţi va mulţumi.
Cafeaua cu lapte şi zahăr. Simplă este tolerată de ficat, dar nu mai mult de o cană pe zi.
Alcoolul. Totuşi există o doza zilnică acceptată: 150 ml de vin sau 330-350 ml bere. Dintre tării, ficatul acceptă fără probleme 20-30 ml de votcă sau de whisky.
Mâncarea tip fast food şi chipsurile.
Nutrienţii şi aditivii alimentari, odată absorbiţi din intestin, ajung la ficat, unde sunt depozitaţi, modificaţi, detoxifiaţi. Alcoolul şi conservanţii solicită şi agresează celula hepatică. Modul de preparare al alimentelor – prin prăjire sau afumare – produce substanţe nocive.
Excesul caloric în alimentaţie determină încărcare grasă hepatică, ceea ce poate duce la ciroză. Pentru a asigura protecţia ficatului recomand o dietă echilibrată, adecvată caloric, cu alimente proaspete sau, la nevoie, conservate prin congelare sau sterilizate termic, consumate crude sau preparate prin fierbere sau la cuptor, fără alcool.
Sursa: clicksanatate.ro
