NATIONAL | Unul din cinci români este sărac

Proiectul Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2014-2020) arată că unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, iar o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situaţie de cel puţin trei ani.

De asemenea, o treime din populaţie nu-şi poate permite să achiziţioneze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. Potrivit aceluiaşi document, încă mai există copii care nu au mers niciodată la şcoală, iar procentul tinerilor fără o educaţie adecvată este ridicat.

Proiectul de strategie mai arată că multe persoane sunt în continuare inactive sau neangajate formal, cu şanse mici de a căpăta acces corespunzător la piaţa muncii, şi că există inegalităţi în ceea ce priveşte acoperirea cu servicii medicale de bază.

“Există un număr semnificativ de comunităţi dezavantajate în care aceste probleme se cumulează, făcând aproape imposibilă întreruperea ciclului excluderii, fără ca membrii săi să fie sprijiniţi şi integraţi prin intervenţii din exterior. Prezenta strategie privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei conţine un plan de acţiune care va permite României să înregistreze progrese considerabile în reducerea sărăciei şi promovarea incluziunii sociale pentru persoanele, grupurile şi familiile vulnerabile în următorii şapte ani. În contextul reacţiilor la aceste provocări sociale, strategia prezintă şi un set structurat de măsuri cu rolul de a asigura atingerea obiectivelor asumate de România în contextul Strategiei Europa 2020″, se arată în documentul citat.

Strategia vizează persoanele şi/sau familiile sărace ale căror venit annual este sub 60% din venitul mediu exprimat per echivalent adult, categorie care, în 2008, număra aproape cinci milioane de români.

“Obiectivul Guvernului este de a reduce acest număr cu cel puţin 580.000 până în anul 2020. În 2012, numărul acestora era deja redus la 4,8 milione, ceea ce înseamnă că 30 % din obiectiv a fost deja îndeplinit. Din 2012 până în 2020, obiectivul este de a scoate alte 400.000 de persoane din sărăcie (restul de 70% din obiectiv). Populaţia vulnerabilă include grupuri care sunt excluse de pe piaţa forţei de muncă, din sistemul de educaţie, sănătate, locuinţe, şi alte servicii”, se arată în proiectul de act normativ.

Conform aceluiaşi document, cele mai mari categorii includ copii aflaţi în situaţii dificile, persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice singure sau dependente şi romi, care însumează trei milioane de persoane, însă populaţia estimată ca săracă sau vulnerabilă este de circa cinci milioane de persoane.

Crearea de locuri de muncă, printre priorităţi

Majoritatea persoanelor sărace din România trăiesc în sărăcie persistentă. Dintre cele 22,6 procente din populaţie care trăiau în sărăcie relativă în 2012, 18,2 la sută (reprezentând 81 de procente dintre persoanele sărace) trăiau în sărăcie persistentă.

Iniţiatorii documentului mai spun că persoanele vârstnice singure sunt expuse unui risc de sărăcie mult mai mare decât alte categorii. Astfel, în jur de 1,2 milioane de persoane cu vârste egale sau mai mari de 65 de ani trăiesc singure (trei sferturi sunt femei). În timp ce 25,8 % dintre persoanele vârstnice singure trăiesc în sărăcie, numai 5,8 % dintre cuplurile vârstnice sunt în această situaţie, iar rata sărăciei cea mai apropiată de cea cu care se confruntă persoanele vârstnice singure este cea a gospodăriilor fără membri vârstnici (22,7%).

Romii sunt o altă categorie care prezintă un risc mult mai mare de sărăcie, indiferent de vârstă, educaţie sau mediul de rezidenţă, ei fiind expuşi unui risc de sărăcie de zece ori mai mare decât celelalte etnii, conform aceluiaşi proiect.

Obiectivul protecţiei sociale este de a-i sprijini pe cei aflaţi în situaţii de vulnerabilitate, de a le garanta un nivel minim de venituri şi de a le furniza beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale, în schimbul îndeplinirii de către acestea a responsabilităţilor lor, principala responsabilitate pentru adulţii de vârstă activă fiind să-şi caute un loc de muncă cu ajutorul măsurilor active de ocupare a forţei de muncă.

Principalele iniţiative de politică în domeniul protecţiei sociale sunt: introducerea unui program unic pentru persoanele sărace, Venitul Minim de Inserţie, despre care se prognozează că va ajunge la toate familiile sărace până în 2016, şi o creştere a bugetului social pentru persoanele sărace.

Referitor la servicii sociale, principalele priorităţi vizează dezvoltarea serviciilor sociale integrate la nivelul comunităţii şi consolidarea serviciilor sociale pentru protecţia copilului.

Guvernul îşi propune să se concentreze pe îmbunătăţirea echităţii în materie de sănătate şi protecţie financiară, creşterea furnizării serviciilor de sănătate în zone specifice relevante pentru grupurile sărace şi vulnerabile şi creşterea accesului grupurilor vulnerabile la servicii primare de sănătate de bună calitate.

Proiectul de strategie mai prevede dezvoltarea programelor de furnizare de locuinţe sociale, concentrându-se asupra persoanelor fără adăpost şi a altor persoane care nu îşi pot permite o locuinţă, dar şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi urbane mici. Executivul mai urmăreşte să elimine, sau cel puţin să reducă semnificativ, zonele de sărăcie concentrată, ocuparea scăzută a forţei de muncă, educaţia scăzută şi locuirea inadecvată din comunităţile marginalizate în care locuieşte aproximativ 5% din populaţie.

Priorităţile principale sunt dezvoltarea unui instrument pentru a identifica satele sărace şi comunităţile marginalizate astfel încât intervenţiile să fie orientate cu precizie spre zonele cele mai nevoiaşe, precum şi investiţiile publice (inclusiv din fonduri UE) pentru aceste comunităţi.

Proiectul de strategie este în dezbatere publică până la 10 februarie.

Sursa: digi24.ro