INFRACTIONAL | Trafic cu CNP-uri. O bază de date se vinde pe piața neagră și cu 5.000 de euro
Șapte milioane de români au dat semnături pentru cei 14 candidați la președinție. Și-au pus pe listă nu doar semnătura, ci și codul numeric personal. CNP-ul face parte din datele personale protejate prin lege, dar există riscul să ajungă în baze de date vândute pe piața neagră.
Codul numeric personal sau alte date în afară de nume şi cel mult adresă nu se înstrăinează, avertizează autorităţile.
Un hacker dezvăluie valoarea unor astfel de date secrete.
„Preţurile sunt mici. Cu 100 de euro poţi să iei un milion de adrese bune. Însă dacă faci asta constant e posibil să scoţi mult mai mult de 100 de euro. E posibil să devină un business. Miza este pe celelalte baze de date, nu cele culese de pe net. Cele care nu sunt securizate: de magazine online, de angajatori care îşi lasă angajaţii cu acces la bazele de date”, spune el.
O bază de date poate ajunge la peste 5.000 de euro şi poate oferi informaţii mult mai în detaliu.
„Aceste date sunt vândute mai departe unor terţe părţi pe pieţe negre. Practic, hakerii pot să-ţi fure cu totul identitatea bancară şi să facă tranzacţii în numele tău”, spune Bianca Stănescu, specialist în securitate informatică.
Autorităţile îşi declară ineficienţa.
„Au fost situaţii în care adresa de IP aparţinea unei persoane fizice şi în situaţia asta nu avem cum să ajungem în domiciliul persoanei fizice. Se poate doar cu mandat şi nu putem obţine noi, pentru că instituţia noastră se ocupă doar cu contravenţiile”, spune Alina Săvoiu, purtător de cuvânt al Autorității Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Bazele de date au fost folosite şi pentru alegerile de luna viitoare. Dacă luăm ca referinţă cele peste șapte milioane de semnături, sumă a semnăturilor tuturor candidaţilor la preşedenţie, înseamnă că aproximativ unu din doi români au semnat pe listele de susţinere. O verificare a listelor cu CNP-uri este imposibilă.
„Nu există posibilitatea unei astfel de verificări într-un termen de 48 de ore, nu poţi să verifici şi nu ai cu ce instituţie să verifici”, spune Marian Muhuleţ, vicepreşedintele Autorității Electorale Permanente.
În cazul în care totuşi sunt prinse astfel de fraude, amenzile ajung până la 50.000 de lei. Totuşi, cota acestora este redusă. Anul acesta, amenzile au totalizat 20.000 de euro şi acestea au vizat magazine online, firme de turism sau clinici medicale care trimiteau mesaje fără acordul destinatarului şi foloseau date personale în mod fraudulos.
Sursa: digi24.ro
