Urbanizehub a realizat o analiză a orașelor cu cea mai puternică economie. Topul este unul surprizător, la prima vedere, însă având în vedere investițiile din aceste localități, clasamentul este unul firesc.
România este foarte bogată când vine vorba de datele disponibile pentru analize socio-economice. De la rezultatele la bacalaureat pentru fiecare absolvent din România la datele financiare pentru (aproape) fiecare firmă înregistrată în România, datele permit analize ce ar fi imposibil de făcut în alte țări (de exemplu, SUA restricționează accesul la datele despre firme și majoritatea țărilor dezvoltate nu oferă astfel de date).
Datele despre companii sunt disponibile din diferite surse (topfirme.com le oferă gratis) și permit analize economice foarte detaliate, inclusiv o estimare a PIB-ului local.
Institutul Național de Statistică nu estimează PIB-ul la nivel de localitate, pentru unele considerente ce vor fi discutate în cele ce urmează – cel mai important considerent fiind diferențele mari dintre localități. Ca atare, cel mai „granular” nivel de dezagregare a datelor este județul (NUTS3).
Însă pot apărea anomalii, inclusiv la nivel de județ. De exemplu, județele din Germania sunt foarte mici și fragmentate, fiind mai degrabă localități. Ca atare, dacă ne uităm la PIB-ul pe cap de locuitor la nivel de județ în Uniunea Europeană, cele mai dezvoltate județe sunt Wolfsburg (sediul Volkswagen) si Ingolstadt (sediul Audi).
Care sunt orașele „bogate” ale României
La UrbanizeHub, suntem interesați de tot ceea ce are legătură cu dezvoltarea urbană și am vrut să vedem care sunt cele mai dezvoltate localități din România din punct de vedere economic. Am mers cu datele la nivel de oraș. În acest sens, ne-am uitat la doi indicatori:
- PIB-ul per Capita local, estimate pe baza veniturilor firmelor locale. Acest indicator arată forța firmelor de la nivel local.
- Impozitul pe Venit per Capita. Acesta este un indicator al bunăstării creat la nivel local de toate entitățile plătitoare de salarii. Impozitul pe Venit este o măsură a numărului de salariați și a valorii medii a salariului la nivel local. Aici, am calculat media pe 2013-2017, pentru a evita variațiile ce apar de la an la an, și nu am luat anul 2018 în considerare, când IPV-ul a scăzut drastic, datorită unor măsuri ale Guvernului (impozitul pe venit a fost diminuat de la 16% la 10%).
Ambii indicatori sunt imperfecți, dar analiza lor scoate în evidență câteva dinamici foarte interesante. Pentru a nu vă ține în suspans cu pagini de gargară fără noimă, atașăm mai jos tabelul cu cele mai dezvoltate orașe din România. Suprinzătoare rezultatele, nu? Nici noi nu ne așteptam la asta.
Haideți să despachetăm aceste date puțin. Ghimbav, cel mai dezvoltat oraș din România, are într-adevăr o economie locală puternică, cu firme puternice prezente la nivel local: IAR, Viessmann, Premium Aerotec, PREH, Benchmark Electornics, Joysonquin Automotive Systems. Mai mult, aceste firme par să și plătească salarii bune. Ghimbav este pe locul 1 în ceea ce privește PIB-ul local per Capita, și pe locul 2 în ceea ce privește IPV-ul per Capita. Practic, Ghimbavul pare să fie un fel de Wolfsburg sau Ingolstadt al României.
Cum au ajuns aceste localități în topul prosperității
Dacă analizăm lucrurie mai atent însă, vom vedea că Ghimbavul nu este neapărat o Mecca pentru investitori, ci este parte a Zonei Metropolitane Brașov, care a fost într-adevăr o Mecca pentru investitori. Investițiile făcute în Ghimbav se datorează în primul rând datorită proximității sale față de Brașov, datorită bazei industriale existente deja acolo, și datorită proximității față de infrastructură de transport majoră. De asemenea, e important de menționat că numărul de angajați din Ghimbav este mai mare decât numărul efectiv de locuitori. Mai exact, Ghimbavul atrage forță de muncă din jur (din Brașov, în primul rând, dar și din Codlea, Zărnești, sau Râșnov). IPV-ul pentru acești muncitori este cules însă la nivel de Ghimbav, și tot în bugetul Ghimbavului se reflectă. Asta ridică bineînțeles întrebări despre cum ar trebui repartizate resursele la nivel metropolitan, și cum s-ar putea încuraja investiții inter-jurisdicționale pentru a încuraja dinamici metropolitane (mai exact acces mai facil la oportunități și servicii).
Aceeași poveste o avem și în cazul Mioveniului (unde, în 2011, 14.000 oameni făceau naveta zilnic către fabrica Dacia și alte firme din oraș), Otopeniului (cu 11.000 navetiști zilnic în 2011), Voluntariului (cu 7.600 navetiști în 2011), sau Năvodariului (cu Rafinăria Rompetrol și industria hotelieră atrăgând 2.600 navetiști în 2011).
Implicațiile acestei scurte analize sunt multiple, cea mai importantă fiind nevoia gândirii politicilor publice la nivel de zone metropolitane, sau zone urbane funcționale. Dacă ar fi să agregăm datele (poate acesta va fi subiectul unei analize viitoare), vom vedea probabil că cea mai importantă zonă economică din România este Bucureștiul, urmată de zona Timișoara-Arad, și cine știe ce altă zonă.
Sursă Foto: Wikipedia
