Astăzi se împlinesc 78 de ani de la unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României. În 23 august 1944, regele Mihai anunţa, la radio, că România întoarce armele împotriva Germaniei naziste şi se alătură Coaliţiei Naţiunilor Unite. Timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.
La 23 august 1944, România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste a fost precedată de arestarea mareşalului Ion Antonescu şi a altor demnitari din guvern.
La putere era înscăunat un nou cabinet, format de noua coaliţie, Blocul Naţional Democrat, din care făceau parte atât partidele istorice, cât şi comuniştii. “Astăzi dictatura a fost înlăturată. Poporul reintră în drepturile lui. Regimul politic pe care îl vom înfăptui va fi un unul democratic”, anunţa declaraţia de constituire a Blocului Naţional Democrat. Din nefericire, lucrurile nu au stat tocmai aşa. România a intrat în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice şi au urmat peste 40 de ani de comunism.
Dincolo de implicaţiile politice ale evenimentelor de la 23 august, armata română a jucat un rol determinant, spun unii istorici, în desfăşurarea celui de-al doilea război mondial. Actul istoric de la 23 august 1944 rămâne, însă, şi astăzi subiect de polemici. Astfel, susţinătorii regelui Mihai îi atribuie acestuia rolul decisiv, în timp ce mulţi republicani consideră gestul acestuia un act de trădare.
După război, 23 august a devenit ziua naţională a României şi era sărbătorită cu mare fast, în fiecare an, de regimul comunist. Paradele militare erau nelipsite, la fel şi spectacolele omagiale cu pionieri şi muncitori.
