110 ani de la nașterea Preafericitului Teoctist: Slujbe de parastas și omagiu adus celui de-al cincilea Patriarh al României – FOTO
![](https://i0.wp.com/www.gazetabt.ro/wp-content/uploads/2025/02/TEOCTISCT-ARAPASU-3.jpg?resize=780%2C470&ssl=1)
Preafericitul Teoctist Arăpașu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost una dintre cele mai influente figuri ale ortodoxiei din România, iar moștenirea sa rămâne vie în inimile credincioșilor. În 7 februarie 2025, se împlinesc 110 ani de la nașterea sa, moment în care este celebrată viața și activitatea sa impresionantă. În această zi, au avut loc slujbe de parastas în localitățile sale natale: la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din satul Victoria, comuna Stăuceni, și la Casa Memorială din Tocileni, județul Botoșani, locul unde a văzut lumina zilei în 1915.
Originile și Formarea Spirituală
Teoctist Arăpașu s-a născut pe 7 februarie 1915 într-o familie de țărani din satul Tocileni, județul Botoșani, fiind al zecelea copil dintre cei unsprezece ai familiei Dumitru și Marghioala Arăpașu. Această perioadă a copilăriei sale în mediul rural l-a format profund, iar în curând, dorința de a urma calea monahală a devenit evidentă. În 1928, a intrat în viața monahală la Schitul Sihăstria Voronei, o parte a Mănăstirii Vorona, unde și-a început educația religioasă și spirituală.
După un an de studii la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț, a continuat studiile la Mănăstirea Cernica, loc unde și-a aprofundat formarea teologică și monahală. În această perioadă, teologia ortodoxă română a fost un refugiu pentru mulți dintre tinerii călugări, iar Teoctist a fost un exemplu de seriozitate și dedicare în slujirea Bisericii.
Activitatea Ca Ierarh
De-a lungul carierei sale bisericești, Teoctist a îndeplinit diverse funcții, fiind o figură centrală în Biserica Ortodoxă Română. A fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române pe 9 noiembrie 1986, după o carieră de peste 60 de ani în care a slujit atât în poziții de conducere, cât și în cele de predicare și formare a viitorilor slujitori ai altarelor.
Ca Arhiepiscop al Bucureștilor și Mitropolit al Munteniei și Dobrogei, Patriarhul Teoctist a avut o activitate neobosită în organizarea și administrarea eparhiilor din țară. Acesta a demonstrat o mare înțelepciune și o viziune profundă în ceea ce privește consolidarea Bisericii Ortodoxe Române. Totodată, a fost un apărător al credinței în vremuri dificile, mai ales în perioada regimului comunist, când Biserica Ortodoxă se confrunta cu multe restricții și persecuții. Cu toate acestea, Teoctist a păstrat integritatea și demnitatea Bisericii și a fost o voce importantă a Bisericii Ortodoxe Române în lupta pentru libertatea religioasă și identitatea națională.
Mărturia Misionară și Așezămintele Bisericești
Patriarhul Teoctist a avut un rol esențial în revitalizarea unor mari locașuri de cult, fiind cunoscut ca al treilea mare ctitor al Mănăstirii Putna, un loc de mare însemnătate spirituală și istorică pentru poporul român. A fost implicat direct în restaurarea și refacerea unor biserici și mănăstiri, consolidându-le nu doar fizic, ci și duhovnicește.
În perioada de după 1989, când România a început să se deschidă spre libertatea religioasă, Patriarhul Teoctist a fost un pilon de stabilitate. În mijlocul noilor provocări sociale și politice, Biserica Ortodoxă Română a fost un loc de refugiu spiritual și moral pentru mulți români, iar Teoctist a continuat să fie un lider respectat și iubit de credincioși.
O Personalitate Luminoasă și Evlavioasă
Părintele Patriarh Daniel, succesorul său, a subliniat că „Părintele Patriarh Teoctist a răspândit în jurul său lumină din lumina lui Hristos, pentru că a fost un ierarh evlavios și harnic.” Această caracteristică a personalității sale rămâne o amintire vie pentru toți cei care l-au cunoscut și pentru toți cei care l-au urmat în credință. Teoctist a fost un om de rugăciune, un păstor răbdător și înțelept, care a înțeles profund nevoile spirituale ale poporului român.
În ciuda vremurilor grele și a provocărilor pe care le-a întâmpinat în timpul slujirii sale, Patriarhul Teoctist a rămas ferm pe pozițiile sale și a fost un exemplu de dedicare față de Dumnezeu și față de Biserică. Activitatea sa a fost marcată de multă jertfelnicie și înțelepciune, fiind un adevărat „păstor duhovnicesc” al poporului român.
În Memoriam
Astăzi, la 110 ani de la nașterea sa, Preafericitul Teoctist rămâne un simbol al spiritualității ortodoxe și un model de încredere în Dumnezeu, în ciuda celor mai grele încercări ale istoriei. Moștenirea sa spirituală este de neprețuit, iar amintirea sa continuă să inspire generațiile actuale de credincioși.
„Veșnica lui pomenire din neam în neam!”